Lupta pentru mântuire
- Scris de admin
- Categoria părinte: Biserica Ortodoxă
Diavolul se ascunde în detalii
- Scris de admin
- Categoria părinte: Biserica Ortodoxă
Diavolul se ascunde in detalii. „Astfel, acolo unde te astepti mai putin, el lucreaza in ascuns si isi planuieste atacul”.
Un inamic experimentat in lupta nu ataca pe fata, ci isi randuieste un plan bine pus la punct, spre a ataca prin surprindere si a zdrobi pe adversar fara o prea mare rezistenta din partea aceluia. De asemenea, un dusman de temut nu este acela care se grabeste in atacuri si in cuceriri, ci acela care da dovada de o mare rabdare si scrupulozitate. Astfel, cand un dusman lupta intr-ascuns, el o face subtil, inaintand putin cate putin si cucerind pe termen lung.
A zice omul in sine „nu ucid, nu fur, nu incalc posturile de peste an, nu muncesc duminica” este una dintre metodele subtile de lupta ale diavolului. Diavolul ii pune inainte omului pe cele mari, il lasa sa le faca, insa in cele mici si nebagate in seama de om, el va simti ca la el acasa.
Sa ne aducem aminte pilda vamesului si a fariseului. „Fariseul, stand, asa se ruga in sine: Dumnezeule, iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, adulteri (...). Postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din toate cate castig.” (Luca 18, 11-12) Ce-i drept, fariseul era foarte bun in cele mari, insa ii scapa un mic detaliu, anume smerenia din lucrurile cele mici.
„Nu marile raspantii incurca si deruteaza cel mai mult pe om. Nu la ele se produc marile rataciri de drumuri. Micile bifurcatii (hotarari, detalii), cele in care doua drumuri nu numai ca se aseamana foarte mult, dar par sa duca, pe cai nu mai putin di ferite, in aceeasi directie, la aceeasi tinta. Acolo iti adoarme vigilenta si iti spui: "In fond, ce conteaza, tot acolo ajung.” (...) Biserica a dus intotdeauna o imensa lupta pentru nuante. Unul dintre marile merite ale Parintilor consta in aceea de a fi detectat abaterile de la primele lor manifestari, de cand erau simple nuante, aparent fara mare importanta doctrinara. Ei s-au batut pentru ceea ce unora n-ar putea sa li se para decat nuante „nevinovate”, dar care, evoluand in timp, s-au dovedit a fi mari rataciri (conducand aiurea), indepartand de Dumnezeu.” (Costion Nicolescu)
Adânc pe adânc cheamă
- Scris de admin
- Categoria părinte: Biserica Ortodoxă
Din ce in ce mai des intalnesc persoane care se plang de oamenii biserici, fie ei mireni, ori clerici, spunand: „nu mai sunt duhovnici buni, ca altadata”, „cunoaste careva un duhovnic mare in orasul meu”, „nu ma spovedesc, pentru ca nu gasesc un preot bun”, etc.
„Adanc pe adanc cheama in glasul caderilor apelor Tale.” (Psalm 41, 9)
Oare ar fi cu putinta ca cel pacatos sa il vada pasind spre sfintenie pe cel cu viata curata? Nu cred ca ar fi cu putinta acest lucru, deoarece pacatosul il va vedea pe cel curat, fie ca si el, pacatos, fie prost sau fricos, ori intr-alt fel asemanator. Tot asa, nici hotul nu va putea avea incredere intr-alt om, afara de el insusi, deoarece patima ce il tine il face sa creada ca toti sunt asemenea lui.
Pana ce nu va fi in noi harul Duhului Sfant, nu vom putea vedea si simti harul aceluiasi Duh Sfant, salasluit in cei pe langa care trecem, ori langa care vietuim zilnic. Pacatul intuneca vederea omului, iar viata curata ii da omului puterea de a vedea lucrurile precum sunt.
Pacatul nu poate sta la un loc cu virtutea. Tot asa, nu pot sta la un loc doi oameni cu duhuri diferite. De asemenea, omul nu poate fi inteles de un alt om, atata timp cat cel din urma nu simte si nu intelege nevoile si miscarile inimii celui dintai. Cei asemenea se aduna in jurul altora asemenea lor, spre odihna intru aceia si spre intarire.
Semnificaţia obiceiului de a tăia mielul de Paşti - Mielul de Sfintele Paşti
- Scris de admin
- Categoria părinte: Biserica Ortodoxă
Sfintele Pasti este o sarbatoare pe care o intalnim atat la evrei, cat si la crestini. Pentru evrei Pastile semnifica trecerea din robia egipteana la libertate, in vreme ce pentru crestini, Pastile inseamna trecerea de la moarte la viata.
Mielul de Pasti la evrei
Sarbatoarea Sfintelor Pasti a fost instituita de Dumnezeu prin Moise, inainte ca poporul evreu sa treaca prin Marea Rosie. In ziua de 14 nissan (aprilie), fiecare familie iudaica a sacrificat un miel, pe care l-a mancat cu azima (paine nedospita, deoarece nu au avut timp sa lase aluatul sa creasca) si ierburi amare. Azima este simbolul robiei, al mizeriei indurate ca robi, iar ierburile amare semnifica viata petrecuta de israeliti in timpul robiei egiptene.
Citește mai mult: Semnificaţia obiceiului de a tăia mielul de Paşti - Mielul de Sfintele Paşti
Biserici din Bucureşti cu Sfinte Moaşte
- Scris de admin
- Categoria părinte: Biserica Ortodoxă
Sf. Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştiului (prăznuit pe 27 octombrie; moaştele Sfântului se află în Catedrala Patriarhiei, Dealul Patriarhiei – Pţa. Unirii)
Sf. Constantin şi Elena (prăznuiţi pe 21 mai; părticele din moaştele Sfinţilor se află într-o raclă de la Catedrala Patriarhiei, Dealul Patriarhiei – Pţa. Unirii)
Sf. Calinic de la Cernica (prăznuit pe 11 aprilie) şi Sf. Gheorghe de la Cernica (prăznuit pe 3 decembrie) – moaştele Sf. Calinic se află în Biserica Mănăstirii Cernica, com. Cernica, alături de o raclă cu părţi din moaştele Sf. Gheorghe de la Cernica.
Sf. Mc. Mina (prăznuit pe 11 noiembrie; părţi din moaştele Sfântului se află în Biserica „Sf. Mina – Vergu”, aflată la cca. 300 m. de Magazinul Unirea, pe partea stângă a Căii Călăraşilor, Str. C.F. Robescu nr. 18 A)
Sf. Stelian, ocrotitorul copiilor (prăznuit pe 26 noiembrie), Sf. Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Sf. Elefterie (prăznuit pe 15 decembrie), Sf. Onufrie (prăznuit pe 27 noiembrie) şi Sf. Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie) – racla cu părticele din moaştele Sfinţilor se află în Biserica „Sf. Stelian-Lucaci” (Str. Logofăt Udrişte, lângă Poliţia Rutieră)
Sf. Ciprian (prăznuit pe 2 octombrie, protector împotriva farmecelor; mâna Sfântului se află în Biserica „Zlătari”, vizavi de Magazinul Victoria, CEC-ul Mare, Cal. Victoriei nr. 12)
Sf. Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Sf. Antipa (prăznuit pe 11 aprilie), Sf. Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie) şi Sf. Nicanor (prăznuit pe 7 august) – caseta cu părticele din moaştele lor se află în Biserica „Sf. Dumitru – Poştă”, din spatele Muzeului de Istorie a României.
Sf. Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie); mâna Sfântului se află în Biserica „Sf. Gheorghe Nou”, din Piaţa Sf. Gheorghe, Bd. Brătianu 27 – Km 0; alături de mormântul ce conţine doar capul Sf. Mc. Constantin Brâncoveanu, care este prăznuit pe 16 august şi de un veşmânt de moaşte al Cuv. Parascheva, prăznuită pe 14 octombrie)
Sf. Grigorie al Armeniei (prăznuit pe 30 septembrie; părticele din moaştele Sfântului sunt îngropate sub lespedea altarului Bisericii „Sf. Gheorghe Vechi”, din spatele Magazinului Cocor, Cal. Moşilor nr. 36)
Sf. Grigorie de Nyssa (prăznuit pe 10 ianuarie; capul Sfântului se află în Biserica „Domniţa Bălaşa”, de lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti)
Sf. Haralambie (prăznuit pe 10 februarie; un deget al Sfântului se află în Biserica „Sf. Arhangheli”, str. Oţetari – a 2-a stradă la dreapta de la Policlinica Batiştei)
Sf. Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie), Sf. Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie), Sf. Gheorghe (prăznuit pe 23 aprilie) şi Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (prăznuit pe 2 iunie) – racla cu părticele din moaştele lor se află în Biserica Mănăstirii „Plumbuita”, Str. Plumbuita nr. 58, aflată la 3 staţii de la Bucur Obor, pe Şos. Colentina – Lacul Plumbuita)