Vara e timpul vacanţelor, concediilor, a timpului ceva mai liber. Dar creştinul are timp de relaxare? Dumnezeu în mărinimia şi bunătatea Sa a lăsat omului după şase zile de muncă şi o zi de odihnă. Dar refacerea puterilor trupeşti nu ţine şi de refacerea puterilor duhovniceşti? Oare gândul celui aflat în concediu e îndreptat spre Dumnezeu cu privirea „cocoţată”spre cer, în răstimpul fără de stres? Nu ştim şi nici nu ne este dat nouă să cunoaştem acest aspect, fiecare persoană e o taină. Dar vedem pe acei creştini care se nevoiesc să meargă în pelerinaje cu setea după divinitate şi ne bucurăm pentru că ne dau curaj să mergem şi noi cu ei pe calea anevoioasă a mântuirii, „că unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Matei 18, 20). 

Mai este, Doamne, până-n cer? Mai este/ Pân’să mă faci părtaşi luminii Tale?/[…] De-atâta vreme urc târâş, pe coate,/ […]Şi-am risipit atâta suflet, Tată,/ În râvna mea neasămuit de mare/ Că de-o mai fi s-ajung în cer vreodată,/ N-o să mai am ce-Ţi pune la picioare./ […] Târâş, pe brânci, cu sufletul la gură,/ Urc muntele cu-nchipuite creste;/ Din tot ce-am fost mai sunt o picătură…/ Mai este, Doamne, până-n pisc, mai este?! („Îndoiala”- vol. „Peisaj lăuntric”-Demostene Andronescu)

La solicitarea membrilor şi prietenilor fundaţiei am organizat şi în această vară chiar de praznicul Sfântului Mare Mucenic Pantelimon un pelerinaj la Mănăstirea Prislop.

Câtă bucurie poate cuprinde inima unui om când revede persoane dragi! Atâta cât ai inima (duhovnicească)!

Suntem 100 de persoane mânate de dorinţa de a revedea Prislop-ul, de a fi „lângă” Părintele Arsenie şi ai spune rugăminţile noastre ca într-o spovedanie. Plecăm târziu după prânz, dar este necesar, pentru că este duminică şi creştinului îi această zi îi şade bine ca dimineaţa să meargă la Sfânta Liturghie. Căci Sfânta Liturghie mai ţine lumea! „Toată lumea ar trebui să vie la Sfânta Liturghie, că pentru dăinuirea lumii e darul acesta pe pământ.” („Sfânta Liturghie mai ţine lumea” -„Cărarea Împărăţiei”-pr Arsenie Boca)

Cum nu mai avem timp să ajungem la Prislop în prima zi, după oprirea obişnuită de pe valea Oltului, la ctitoria domnului Mircea cel Bătrân (1355-1418) ajungem pe înserat la Densuş la casa Episcopului-Locţiitor Daniil al Daciei Felix. După ce trecem o punte a suspinelor, ne strângem roată în jurul episcopului la ceas de poveşti despre Părintele Arsenie Boca. Urechile au primit, mintea s-a umplut, inima a trăsărit la auzul atâtor întâmplări (şi lămuriri) din viaţa Părintelui Arsenie care nu sunt trecute în cărţi, dar de acum încolo vor fi păstrate în amintirea noastră.

puntea

A doua zi, pe 27 iulie, în straie populare (cei care au avut), suntem la Mănăstirea Prislop. Ne închinăm în Biserica mănăstirii şi după aceea ne aşezăm la coada mare ce „urcă” dealului la Mormântul Părintelui. E luna lui cuptor, dar noi nu am simţit, pentru că un vânticel plăcut, ca o mângâiere dumnezeiască pe creştet, a făcut şederea, de trei ore, la coadă, să fie plăcută. „Aşteptatul” până sus la Părintele, ar trebui să fie lucrător, dar munca unora nu este la fel cu a altora. Dacă unii îşi povestesc viaţa sau d’ale lumii, iar alţii se roagă în tăcere, cei din urmă nu trebuie să se supere (chiar dacă au dreptate) pe cei care vorbesc, pentru că gândul lor trebuie să fie milostiv faţă de neputinţele aproapelui, atâta e limita lor! „Căci de se socoteşte cineva că este ceva, deşi nu este nimic, se înşeală pe sine însuşi. Iar fapta lui însuşi să şi-o cerceteze fiecare şi atunci va avea laudă, dar numai faţă de sine însuşi şi nu faţă de altul” (Galateni 6, 3-4).

port_popular
la_coad

O vizită la Prislop nu poate să nu aibă scop şi trecerea pe la „chilia” din stâncă a Sfântul Ioan de la Prislop, prăznuit pe 13 septembrie. Un mare sihastru ce s-a nevoit la Mănăstirea Prislop (Silvaşul) pe la sfârşitul secolului XV- începutul secolului XVI. Mai multe amănunte despre el, aici.

Nu mai zăbovim multe şi plecăm spre o întâlnire surprinzătoare. Mergem la Ghelari, în apropiarea oraşului Hunedoara. După ce drumul şerpuieşte prin pădurile Ţinutului Pădurenilor (sic!) în mijlocul comunei Ghelari ne „întâmpină” o mândră catedrală şi lângă ea o smerită bisericuţă. Povestea celor două lăcaşuri ale lui Dumnezeu este ruptă din cer şi ne este împărtăşită de maica stareţă Haritina.

catedrala
pelerini_ascultand

Mai multe amănunte despre bisericile din Ghelari, aici.

„Nu suntem născuţi din timp, ci din veşnicie. Aşa se face că avem o fărâmă de ţărână şi din celălalt tărâm.” („O soră a vieţii…” -„Cărarea Împărăţiei”-pr Arsenie Boca) Sunt clipe sau chiar zile, când scăpăm în sus şi acestea sunt pe măsură ce ne nevoim, cu fapta, gândul, rugăciunea, iubirea-pe toate acestea le descoperi prin voinţa şi credinţa ta toată viaţa, care este un pelerinaj spre Dumnezeu.

Am cerşit un timp lumină / Pe la uşi străine, […] // Dar odată, pe-nserate, /obosit de vise,/ Am găsit la lume toate/ Porţile închise.// Şi rămas în noapte-afară / Fără lumânare, /Am privit aşa-ntr-o doară-n /Mine ca în zare. // Şi am tresărit deodată, / Căci văzui că-n mine / Bezna-i ciuruită toată /Şi mijesc lumine. // Am dat zgura la o parte / Cu înfrigurare / Şi-n străfundurile-mi moarte /S-a iscat cântare.// Iar prin rana-mi sângerândă, / Ca printr-o spărtură, / A ţâşnit o rază blândă/ De lumină pură, // Ce-nvelindu-mă în toate, /Mătăsoasă, moale, / A dat vieţii mele plate/ Sensuri verticale//[…]

(„Prefacere” vol. „Peisaj lăuntric”-Demostene Andronescu)

Mulţumim tuturor celor care au participat la acest pelerinaj şi dăm Slavă lui Dumnezeu pentru marea bucurie de a ne fi adunat!

Mai multe fotografii din pelerinaj, aici.

0
0
0
s2sdefault

În pelerinaj la Mănăstirea Brâncoveanu –Sâmbăta de Sus, 26-28 septembrie 2014

A devenit o tradiţie frumoasă, ca la sfârşit de septembrie, să mergem în pelerinaj la Mănăstirea Brâncoveanu, astfel că şi în acest an ne-am adunat toţi cei ce îl îndrăgesc pe Părintele Arsenie şi am plecat cu dragoste şi dor de revedere a meleagurilor făgărăşene mult iubite de Părintele Arsenie.

La propunerea unui membru al fundaţiei, în pelerinajul din acest an, ne-am abătut de la traseul nostru obişnuit şi am mers să vizităm Biserica Sfântul Dimitrie din Bixadul Oltului, jud. Covasna.

La această biserică am descoperit o frumoasă frescă a Părintelui Arsenie, pictată în 1938, în anul de practică de după terminarea Facultăţii de Belle Arte.

pel-poza1

După acestă „descoperire” ne-am revăzut cu „îngerii” de la Mănăstirea Mărcuş care ne-au încântat şi în acest an cu glasurile lor melodioase, cântându-ne câteva rugăciuni.

Seara ne-am cazat devreme la Mănăstirea Brâncoveanu având a doua zi de urcat pe munte.

Deşi vremea ne-a creat temeri, toată seara plouând, a doua zi cu ajutorul Bunului Dumnezeu, am reuşit să o luăm la pas pe valea Sâmbetei şi să urcăm până la Chilia Părintelui, unde împreună cu părintele ce ne însoţea s-a săvârşit Slujba Parastasului pentru Părintele Arsenie.

pel-poza2

În timpul Slujbei Parastasului, cu toţii am ştiut că rugăciunea noastră a ajuns la Părintele pentru că, soarele a destrămat un colţ din plapuma groasă de nori şi o rază se revărsa pe pelerinii ce se osteniseră să ajungă până la chilie, ca să se roage.

pel-poza3
pel-poza4

Seara la mănăstire, în Aula Academiei Sâmbăta, cu binecuvântarea şi sprijinul Arhimandritului Ilarion Urs, stareţul Mănăstirii, a avut loc Comemorarea Părintelui Arsenie Boca, am avut oaspeţi de seamă: părintele Pantelimon de la mănăstirea Turnu, jud. Prahova, Părintele Clement şi mai multe doamne din împrejurimile mănăstirii, care l-au cunoscut pe Sfântul Ardealului. 

Duminică, 28 septembrie, am participat la Sfânta Liturghie în Paraclisul Mănăstirii Sâmbăta unde s-a oficiat şi Parastasul Părintelui. Mulţi localnici dar şi pelerini au venit să-l cinstească pe Părintele Arsenie.

După slujbă am mers, având ghid pe pr. stareţ Ilarion Urs şi dna Stănescu, la Troiţa Părintelui, lângă Altarul de Vară, ridicată de Fundaţia Creştină Părintele Arsenie Boca în 2010, la Stăreţia cea veche unde a stat Părintele, am mai vizitat livada de meri cu iazul în formă de inimă, masa din piatră de munte, amforele şi ceasul - toate realizate de părintele Arsenie Boca.

Ne-am despărţit cu greu de oamenii şi locurile atât de îndrăgite de Părintele Arsenie, dar am făgăduit că şi la anul ne întoarcem, cu voia Domnului şi a Părintelui Arsenie.

pel-poza5

Vă aşteptăm cu drag alături de noi, să fiţi pelerini pe urmele Părintelui Arsenie în ţinutul făgărăşean!

Mai multe poze din acest pelerinaj, aici.

0
0
0
s2sdefault

Cu ajutorul Domnului, am ajuns din nou la Mormântul Părintelui Arsenie Boca în perioada 11-12 iulie 2014.

Plecarea din Bucureşti a fost pe o vreme înnorată dar cu soarele în inimi. Prima oprire am făcut-o la vechia ctitorie a voievodului Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia, unde molcomele unduiri ale Oltului ne îmbiau la rugăciune isihasta. Ne-am continuat drumul pelerinajului nostru, care avea să ne ducă până la al doilea popas Monumentul Martirilor de la Aiud, unde ne-am rugat sfinţilor care au suferit în închisorile comuniste şi părintele Augustin ne-a ţinut un frumos şi pilduitor cuvânt de învăţătură.

AiudA
La_AiudA

Dar noi mai aveam de mers trebuia să ajungem la dragul nostru părinte Arsenie, astfel deşi cu greu ne-am desprins de Sfinţii Închisorilor a trebuit să o facem pentru a ne întâlni cu Sfântul Ardealului. Odată ajunşi la Mănăstirea Prislop paşii ne-au purtat pe aleele mănăstirii până la mormântul părintelui unde fiecare pelerin a avut timp îndestulător, să-şi spună rugăciunile şi să se închine la crucea părintelui. Spre înserat am ajuns la popasul de peste noapte la Hunedoara unde am cinat şi de unde aveam să plecăm a doua zi.

Când noaptea încă se îngâna cu ziua, sub un cer plumburiu, am participat la Sfânta Liturghie la Mănăstirea Prislop, pelerinii având din nou prilejul să se închine şi să îngenunchieze, la mormântul părintelui Arsenie.

Ziua de sâmbătă a trecut repede doar cu viteză mică pe valea Jiului care era în reparaţii, oprindu-ne doar la Mănăstirea Lainici un popas duhovnicesc pentru tot călătorul de pe valea agitată a Jiului, şi la Tg Jiu pentru lua prânzul.

Lainici

Indiferent care a fost motivul pentru care am ajuns la Mănăstirea Prislop, nădăjduim că toţi pelerinii s-au îmbogăţit duhovniceşte şi s-au întors acasă mai senini şi cu pace în inimi.

Mulţumim tuturor celor care au paricipat! Inimile noastre sunt pline de bucurie sfântă datorită dumneavoastră!

Fotografii din pelerinaj găsiţi aici.

0
0
0
s2sdefault
Prislop_27_28_novA

Pelerinaj la Mănăstirea Prislop 27-28 noiembrie 2013

Cu ajutorul Domnului, am ajuns din nou la Mormântul Părintelui Arsenie Boca în perioada 27-28 noiembrie 2013.

De ce mergem într-un pelerinaj? Pentru că: dorim să ne intensificăm rugăciunea, să ne îmbogăţim “memorial-vizual cu locuri unde s-a arătat în lume iubirea şi lucrarea minunată a lui Dumnezeu pentru oameni şi prin oameni”, să adresăm mulţumiri Domnului pentru binefacerile primite în viaţa noastră de la El, să facem un act de pocăinţă pentru păcate, avem “o dorinţă puternică de a primi ajutorul lui Dumnezeu spre a realiza o lucrare importanta sau a primi vindecarea de o boală trupească sau sufletească”

Indiferent care a fost motivaţia pentru care am ajuns la Mănăstirea Prislop în zile geroase de sfârşit de Brumar, nădăjduim că toţi pelerinii s-au îmbogăţit spiritual şi s-au întors acasă mai senini şi cu pace în inimi.

Mulţumim tuturor celor care au paricipat! Inimile noastre sunt pline de bucurie sfântă datorită dumneavoastră!

Fotografii din pelerinaj găsiţi aici

0
0
0
s2sdefault

În pelerinaj la Mănăstirea Brâncoveanu –Sâmbăta de Sus 28-30 septembrie 2013

În dimineaţa zilei de 28 septembrie 2013 plecăm într-un număr mare din Bucureşti, două autocare de pelerini care aveau dorinţa în suflet să străbată cu pasul şi privirea în duh rugător locuri unde Pr. Arsenie Boca a vieţuit, povăţuind părinteşte pe toţi cei cel căutau.

       IMG_8547a

Prima noastră oprire a fost la Biserica Sfânta Treime din localitatea Chichiş, jud. Covasna (la 22 km distanţă de Braşov şi la 12 km de Sf. Gheor­ghe) unde după ce ne-am închinat la icoana  Maicii Domnului cu Pruncul în braţe ce este aproape identică cu fresca de la Biserica  Sfântul Elefterie din Bucureşti, părintele paroh Ioan Gavrilă ne-a povestit despre istoricul locaşului de cult  în care slujeşte, împletind naraţiunea cu poveţele creştine.

În drumul nostru spre Mănăstrirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus ne-am oprit şi la Mănăstirea Mărcuş locul unde actuala stareţă, Maica Serafima Comşa, împreună cu celelalte măicuţe au grijă de 11 fetiţe în cadrul Asociaţiei de binefacere "Sfânta Iustina" care include prima casă familială din Romania înălţată pe lângă o mănăstire de maici ortodoxe, unde sunt adăpostiţi copii nou-născuţi, orfani sau abandonaţi la maternitate de părinţii lor. Fetiţele ne-au încântat cu glasurile lor îngereşti, ţinându-ne un mic recital de cântări religioase. Aici puteţi să citiţi mai mult despre copiii de la mănăstire.

Pe înserat am ajuns la Mănăstirea Brâncoveanu unde ne-am cazat iar după masa de seară, am plecat spre Izvorul Pr Arsenie Boca. Izvorul este unul dintre locurile de reculegere duhovniceasca din apropierea Mănăstirii Brâncoveanu şi se ajunge la acesta  pe o poteca ce pleacă din faţa Academiei Sambata de Sus si se uneşte cu un drum forestier de la marginea pădurii. Noaptea se lăsase bine atunci când am ajuns la izvor dar cuvintele săpate în piatră ce tronează  lângă izvor ("Cine va bea din apa pe care Eu i-o voi da, nu va mai inseta in veci, caci se va face in el izvor de apa curgatoare, pentru viata vesnică" Ioan 4, 4), în lumina lanternelor au avea un efect de a trezi în noi, în mod vădit, setea spirituală pentru că toţi începem să spunem cu glas tare, rugăciunea Pr Arsenie Boca.

Sâmbătă 29 septembrie, dis de dimineaţă plecăm, spre chilia Părintelui Arsenie, toţi cei care am considerat că putem face faţă urcuşului spre munte urmărind firul văii Sâmbăta. Drumul, care a durat 4 ore dus şi 4 ore întors, a fost mai anevoios pentru unii şi mai uşor pentru alţii, drum de munte  care a fost străbătut cu rugăciune şi cu mult ajutor de la Părintele Arsenie Boca. Ne-a fost alături, în urcuş, Părintele Codrea, de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Ajunşi sus, la chilia săpată în stâncă, părinţele a săvârşit o slujbă de pomenire, mulţumindu-i Părintelui Arsenie Boca şi rugându-ne, împreună, pentru iertarea păcatelor şi ajutorul nostru. Rugăciunea Părintelui Arsenie Boca - din care redau aici doar o mică  partea de sfârşit, rostită acolo sus de noi toţi, ne-a dat putere şi încredere după efortul urcuşului : "Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Pune foc temniţei în care Te ţinem, aprinde dragostea Ta în inimile noastre, arde spinii patimilor şi fă lumină sufletelor noastre.”

                                  IMG_8421
Seara, la întoarcere, în Aula Academiei Sâmbăta, cu binecuvântarea şi sprijinul Arhimandritului Ilarion Urs,
stareţul Mănăstirii, a avut loc Comemorarea Părintelui Arsenie Boca. Au luat cuvântul Părintele Clement, Doamna Preoteasă Emilia Şpan – mama Preasfinţitului Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Italia, doamnele Maria (din Făgăraş), Elena şi Parascheva (Viştea) însoţite de Părintele Atanasie, care cu deosebită vervă şi voioşie ne-au împărtăţit amintiri din vizitele pe care le făceau la Mănăstirea Sâmbăta când era stareţ Părintele Arsenie.

Duminică, 30 septembrie, am participat la Sfânta Liturghie în Paraclisul Mănăstirii Sâmbăta unde s-a oficiat şi Parastasul Părintelui. Au venit mulţi localnici dar şi oameni care doreau să-l cinstească pe Părintele Arsenie. Am mers după aceea la Troiţa Părintelui, lângă Altarul de Vară, ridicată de Fundaţia Creştină Părintele Arsenie Boca în 2010 unde ne-am rugat şi cântat. După ce am vizitat Stăreţia cea veche unde a stat Părintele, livada de meri cu iazul în formă de inimă, masa din piatră de munte, amforele şi ceasul - toate realizate de părintele Arsenie Boca, am plecat spre Bucureşti mulţumiţi şi fericiţi că am avut din nou parte de bunătatea, iubirea şi ajutorul Părintelui Arsenie Boca şi a tuturor acelora care l-au cunoscut şi ne-au dat nouă mărturie despre Sfinţia sa.

IMG_8431a

Deşi începuse să se întunecase şi să plouă, în Buşteni am oprit la Mănăstirea Caraiman şi ne-am rugat şi închinat în timpul Slujbei Vecerniei după care ne-am continuat drumul spre Bucureşti cu inima mai plină de dragoste şi bucurie duhovnicească.

Aici, mai multe fotografii din pelerinaj.

0
0
0
s2sdefault

Căutare site

Noutăți Magazin

Abonare Buletin Informativ

Acest site foloseste cookies pentru cea mai buna experienta de navigare pe site-ul nostru. Daca continuati navigarea inseamna ca sunteti de acord cu aceste conditii.
Accept Refuz