ȘTIRILE NOASTRE

Sf. Ioan BotezatorulCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „IOAN, CAPATUL PROOROCILOR
In pustia Iordanului, Ioan striga raspicat si plin de nadejde: 
«Pocaiti-va caci s-a apropiat imparatia Cerurilor !» «S-a apropiat»; - pana aci proorocii o prevesteau ca pe-un fapt al viitorului indepartat; acum imparatia

...
INFORMAȚII DE ULTIMĂ ORĂ

iarna la V
Dragii noștri,

Pentru toate momentele frumoase care au fost și care urmează să vină, vă mulțumim! 2019 să intre cu bucurie și liniște în casele dumneavoastră! La mulți ani!
Vă invităm să ne însoțiți în prima deplasare a acestui an, pe 19 ianuarie 2019! Vă așteptăm cu drag în numar cât mai mare!

Iată cum ne puteți ajuta și vă puteți implica în acțiunea noastră de sâmbătă:


A: Participarea la colecta de produse
Necesitățile pentru această dată sunt următoarele:
- Alimente: banane, mandarine, portocale, piept de pui, pulpe pui, ouă, ficat de pui, mezeluri
- Produse de menaj: saci menajeri rezistenți, pastile cloramină Javel, mănuși unică folosință 
- Produse de igienă: șampon copii, șampon adulți, șampon antiparazitar, absorbante damă, șervețele umede.

Punct de colectare: Str. Alexandru Depărățeanu, nr 20, Parter, Interfon 002, Sector 1, București. Colectarea se va efectua în perioada 14-18 ianuarie 2019, orele 9 - 16 (cei care nu se pot încadra în program sunt rugați să ne contacteze la 0724.271.236 - Daniela Petcovici).

B: Voluntariat pentru transportarea darurilor

Transportarea donațiilor se va face exclusiv prin voluntariat. Mulțumim tuturor membrilor și prietenilor fundației care ajutați ca produsele să ajungă la destinație. Vom primi cu plăcere vizitatori, în limita locurilor disponibile și în ordinea înscrierii. În cazul în care doriți să ajutați cu serviciul de transport și voluntariat, vă rugăm să anunțați coordonatorul până vineri, 18 ianuarie 2019, la adresa de email:  daniela.p@fundatiaarsenieboca.ro sau telefon: 0724.271.236.

C: Popularizarea acțiunii

Ne puteți ajuta fie cu produse dintre cele solicitate, fie cu transportul acestora și cu jertfa din timpul liber, fie prin a face cunoscută această inițiativă în rândul cunoștințelor dvs.
Povestiți despre acțiune prietenilor și cunoscuților dumneavoastră.
Trimiteți-ne adrese de e-mail ale celor interesați să fie informați sau oferiți-le datele de contact ale coordonatorului.
Întâlnirea de sâmbata, 19 ianuarie 2019, va fi la sediul fundației la ora 8:30 (organizarea si incarcarea masinilor), iar plecarea se va face la 9:00.

Pentru orice alte informații sau lămuriri, vă rog să contactați la adresa de email:  daniela.p@fundatiaarsenieboca.ro  sau la telefonul 0724.271.236.

Daniela Petcovici

EVENIMENTE / INVITAȚII

regina Maria
Vineri, 18 ianuarie 2019, atelierul AAMIC din cadrul Masteratului de Istoria Ideilor, Mentalităților și Culturii de masă – proiect în colaborare al Facultății de Istorie și al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București – vă invită la proiecția filmului „Maria, Inima României”, realizat de Chainsaw Film Production în 2018.
Evenimentul va avea loc începând cu ora 17:00 la Amfiteatrul „Nicolae Iorga”, etaj I, Facultatea de Istorie, Bd. Regina Elisabeta nr. 4-12.

colindatoriColindatori

Datina colindatului la poporul român este străveche, avându-şi obârşia în zorii constituirii sale în vatra vechii Dacii. Chiar dacă nu poate fi precizată cu exactitate data apariţiei acestui obicei, totuşi conţinutul poetico-literar al colindelor indică faptul că ele ne vin din adânc de istorie creştină şi românească, unele chiar dinaintea formării poporului nostru, adică din secolul I, din vremea în care Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Apostolul neamului românesc, propovăduia Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos pe teritoriul Dobrogei.

Colindul românesc, prin forma sa simplă şi prin mesajul pe care-l exprimă, este glasul sfânt al Sfintei Evanghelii şi al Bisericii extins sau transmis în sufletele şi-n casele dreptcredicioşilor creştini. Colindul reprezintă ecoul popular şi artistic al cântărilor bisericeşti liturgice.

În decursul istoriei noastre, colindele au circulat pe cale orală, adică prin viu grai, ele fiind consemnate în scris şi notate muzical, mult mai târziu, îndeosebi pe filele cărţilor de strană, pe ceasloave şi minee, dar strânse şi în colecţii de colinde şi predate de dascăli de biserici. Dar unde şi cine anume a plămădit aceste frumoase colinde? Cu certitudine în sânul Bisericii-mamă a neamului nostru au apărut aceste comori şi licăriri de lumină, fiind creaţia sfântă a poporului nostru, străbătut de o negrăită sensibilitate şi de la începuturile sale, mărturisitor al credinţei creştine celei adevărate. De aceea, până astăzi colindele revarsă asupra tuturor celor care le cântă şi le ascultă lumina cunoştinţei de Dumnezeu, întărind credinţa ortodoxă, pace şi bucurie dumnezeiască. Cel mai des cântate în spaţiul mioritic românesc, alături de doinele şi baladele bătrâneşti, colindele, prin forma şi adevărurile de credinţă transmise într-o manieră simplă şi concentrată, plină de acurateţe literară şi inocenţă spirituală, se găsesc pe buzele tuturor creştinilor ortodocşi, şi nu numai. Obiceiul de a colinda a prins rădăcini şi la alte popoare, fiindcă prin colinde se exprimă iubirea şi recunoştinţa tuturor creştinilor pentru darul dumnezeiec al Întrupării Fiului şi Cuvântului lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră a tuturor. Pentru a da expresie şi căldură laudei şi mulţumirii aduse lui Dumnezeu, colindele sunt cântate pe la casele oamenilor şi în biserici, începând de la sărbătoarea Sfântului Andrei şi până la Bobotează. Dar ele nu se vorbesc, ci sunt cântate, fiindcă prin cântec sau melos ele sunt menite să se adreseze deopotrivă minţii şi sufletului. Pe de o parte ne luminează mintea, pe de alta, ne mişcă inima şi fac legătura dintre inimă şi minte. Totodată ele sunt punţi între generaţiile prezentului şi ale trecutului şi exprimă legătura noastră cu Hristos şi Sfinţii Apostoli, fapt exprimat foarte frumos în versurile unui colind: Azi cu strămoşii cânt în cor colindul sfânt şi bun / tot moş era şi-n vremea lor bătrânul Moş Crăciun.

Valoarea istorico-biblică a colindelor

În primul rând, colindele au o bază biblică, relatând în versuri întâmplările şi faptele ce au precedat evenimentul sfânt al Naşterii Domnului. Astfel, aflăm că cei trei magi de la Răsărit spre stea au călătorit / şi-au mers până au stătut undâ era pruncul născut. Aceştia i-au adus daruri: aur, smirnă şi tămâie. Contextul istoric al Naşterii lui Hristos este redat în colindul Împăratul Romei, în care se arată că aceasta a avut loc în timpul împăratului roman Octavian Augustus; de asemenea, se face referire la plecarea lui Iosif şi a Fecioarei Maria din Nazaret în Betleem pentru a se înscrie la recensământul populaţiei organizat din porunca împărătească, precum şi episodul venirii magilor de la Răsărit cu daruri de aur, smirnă şi tămâie.

Colindele „O, ce veste minunată” şi „Steaua sus Răsare” ne învaţă că Fecioara Maria naşte astăzi pe Mesia, adverbul de timp întrebuinţat aici subliniind timpul Bisericii ca actualizare a actului Întrupării Fiului lui Dumnezeu şi a tuturor actelor Răscumpărării, dar şi faptul că pentru noi creştinii Hristos Se naşte în ieslea sufletelor noastre în sens duhovnicesc, de fiecare dată când ne pregătim cu rugăciune, post şi fapte bune.

În acelaşi timp, Naşterea Domnului este o împlinire a graiului profeţilor: Astăzi S-a născut Cel fărâde-nceput cum au spus proorocii. Sfântul Evanghelist Luca relatează faptul că Fecioara Maria L-a născut pe Iisus în iesle, nemaifiind loc pentru Familia Sfântă în casele locuitorilor Betleemului (Luca 2, 7), episod surprins în următoarele versuri: „Aseară pe înserate / Fecioara Maria, În Betleem cetate / Călătorind sosea, Şi fiind obosită / Locaşul şi-l cerea, În Betleemul mare / Nimeni nu o primea. Colindul Praznic luminos ne arată ura lui regelui Irod care căuta să curme viaţa Pruncului Iisus: Dar Irod era că se tulbura de naşterea Sa / El Îl căuta voind morţii a-L da, dar Pruncul Iisus din ţară S-a dus”.

Din versurile unor colinde desprindem învăţătura despre întruparea Fiului lui Dumnezeu, Cel fără de început, născut din Tată fără de mamă mai înainte de veci şi din mamă fecioară fără de tată, în timp, la plinirea vremii: „Că Fiul dumnezeiesc al Tatălui Cel ceresc / S-a născut azi din Fecioară voind pentru noi să moară. Hristos este Unul mărit în Treime preaslăvit sau Deâmpărat mare şi tare / pe Dumnezeu Tatăl are şi pe Duhul dimpreună / Care toate le lumină”, prin acestea reliefând totodată Unimea şi Treimea. Hristos S-a născut din Fecioara Maria şi prin zămislirea Duhului Sfânt: „Că a născut Prunc, Prunc din Duhul Sfânt Fecioara curată”, dar în acelaşi timp El este Fiul Cel din vecie trimis de Tatăl nouă tuturor, ca să crească şi să ne mântuiască, adică să experimenteze condiţia omului cu tot realismul ei, să crească în sânul familiei, pentru a cunoaşte ce înseamnă iubirea părintească şi astfel să mântuiască lumea din interiorul ei.

Naşterea Cuvântului are o valoare pancosmică

Adevărul Întrupării Domnului este evidenţiat în colindul Nouă azi ne-a răsărit, în care se arată că Iisus a fost născut din Fecioara Maria în iesle, a fost alăptat de maica Sa, a fost înfăşat în scutece şi culcat în iesle pentru a noastră mântuire, toate aceste acte evidenţiind chenoza sau smerenia deplină a Fiului lui Dumnezeu, dar şi ostilitatea pe care a întâmpinat-o încă de la naştere din partea oamenilor. Deşi smerit, Hristos este în acelaşi timp Om şi Dumnezeu, Împărat al întregii făpturi. De aceea, magii şi păstorii de la iesle I s-au închinat ca unui mare Împărat.
Naşterea Cuvântului are o valoare pancosmică, deoarece la bucuria evenimentului sfânt participă întreaga creaţie, cerul şi pământul, lumea văzută şi cea nevăzută, anume: îngerii, oamenii (păstorii şi magii), steaua de la Răsărit, vietăţile necuvântătoare: Îngerii cântau, păstorii fluierau, magii seânchinau, toţi se bucurau.
Scopul venirii Domnului în lume este mântuirea neamului omenesc şi a întregului cosmos, deschiderea uşilor Împărăţiei cerurilor şi omorârea morţii şi biruinţa asupra vrăjmaşului diavol: „Raiul cel închis, azi iar s-a deschis / Şarpelui cumplit capul s-a zdrobit / Şi strămoşii iară prin Sfânta Fecioară, iar s-au înnoit”. Dar înnoirea întregii creaţii s-a săvârşit prin jertfa Crucii. De aceea, unele colinde exprimă şi adevărul venirii lui Hristos în trup pentru a Se jertfi. În Întrupare este prezentă Taina Crucii Sale, dar şi înfierea omului prin Taina Sfântului Botez. În unul din colinde se cântă: „Preamăritul Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, / Ca să fie mântuire de la blestem şi pieire, / Lerui Doamne, / Busuioc şi Cruce-n casă, / rămâi gazdă sănătoasă, / Lerui Doamne”.

În fiecare an, la 25 decembrie, Îl aşteptăm pe Hristos Domnul, aşa cum L-au aşteptat strămoşii noştri, retrăind prin viersuirea colindelor bucuria celor care au fost martori ai Naşterii Sale.


Sursa text

0
0
0
s2sdefault
Acest site foloseste cookies pentru cea mai buna experienta de navigare pe site-ul nostru. Daca continuati navigarea inseamna ca sunteti de acord cu aceste conditii.
Accept Refuz