bineCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „DINCOLO DE INTAMPLARI...
Ca Dumnezeu uneori pedepseste raul si uneori rasplateste binele, e ca sa stie omul ca raul se pedepseste si binele se rasplateste.
Daca o face rar in lumea aceasta, e semn ca o face sigur in cealalta. Daca uneori nu rasplateste binele dreptului e semn ca-i lucreaza rabdarea. In amandoua cazurile Dumnezeu asteapta sfarsitul omului: in ce sfarseste omul; fie ca a fost multa vreme bun, dar pierzand rabdarea in nevointele binelui, isi pierde socoteala si deci plata, fie ca a fost multa vreme rau «si venindu-si intru sine» se intoarce catre Dumnezeu, si cele de pe urma ale omului au ultimul cuvant.
O rasplata aici si imediata, pentru toate faptele, ar dauna libertatii omenesti. Raul nu s-ar face de frica pedepsei. Binele s-ar face din interesul rasplatii. S-ar micsora ceva din slava lui Dumnezeu si s-ar micsora si prestigiul fiintei omenesti. 
Iata prin urmare la ce climat de libertate si dragoste dezinteresata vrea Dumnezeu sa-si ridice fiii, la Sensul lor metafizic, cel ascuns in Dumnezeu, care Duh este si Iubire si Adevar, si acestea fac si pe oameni cu adevarat liberi si cunoscuti si lor insisi ca atare.
 
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p.190
(Sursa foto)

0
0
0
s2sdefault

Pr Arsenie Boca InviereaCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ MOARTEA CARE DOBANDESTE INVIEREA
S-ar putea spune ca Iisus S-a nascut pe cruce.
Toata viata lui Iisus a fost ca atare. Iar din cea mai grea cruce: moartea, a izbucnit si biruinta cea mai mare: Invierea, sau omorarea mortii. Caci Iisus o biruise in viata; iar cu moartea Sa, cea de buna voie a biruit-o si pentru toti oamenii, de la inceputul pana la sfarsitul lumii.
Cu Invierea lui Iisus avem chezasia ca vom invia si noi, ca Iisus, caci El e incepatorul, pentru noi, in toate. Alta marturie a vesniciei noastre, mai tare ca aceasta, nu ne-a dat nimeni.
Poate ca tocmai fiindca e cea mai tare, uluieste obisnuitul in care dormim, si poate tocmai de aceea nu indraznim sa credem in invierea noastra. Iar fara aceasta credinta, viata noastra parca n-are sens, nici scop in sine, tare-i decolorata si nelinistita.
Crestinismul se intemeiaza si dainuieste pe intemeietorul sau: pe invierea Lui din morti, ultimul cuvant.
Noi suntem care de obicei cadem din crestinism, iar nu crestinismul. Noi cadem, nu Iisus. Minciuna iudeilor n-a surpat invierea lui Iisus. Dumnezeu nu cade. Dar cazand noi din crestinism ni se pare ca a cazut crestinismul, ni se pare ca a cazut altcineva nu noi.
Sunt foarte stranse: moartea cu invierea. Multora li se pare ca se ispraveste totul cu mormantul. Crestinul insa isi scrie pe crucea de la capatai: „Astept invierea mortilor!”
Credinciosul nu se teme de moarte, fiindca a desfiintat-o Iisus. Iisus i-a schimbat sensul, intorcandu-i altfel rostul. Acum, moartea pentru credincios e ultimul botez, ultima curatire a vietii.
Suntem in gandirea Sf. Pavel, spunand ca botezul nostru, prin care am intrat in crestinism, se desavarseste cu botezul cu care s-a botezat Iisus; si ca sfanta noastra impartasanie se implineste cu paharul pe care l-a baut Iisus.
Spre aceste sfarsituri: Botez si Pahar, - convingeri ca muntii fireste ca trebuie nevointa, trebuie virtuti. Dar unde sfarsesc virtutile; unde duc ? 
Ele nu sunt scopuri in sine. Nu urmarim virtutile pentru ele insele; ele sunt mijloace pentru dobandirea Adevarului.
Si Dumnezeu e Adevarul.
Asa intelese virtutile, cu acest rost urmarite, ele duc pe om pana la moartea pentru Adevar, ceea ce e inviere. Ca a-ti primejdui viata pentru Dumnezeu si oameni, nu poate fi moarte, chiar trecand prin ea, ci cu atat mai vartos inviere si bucurie a invierii.
 
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp.79 - 80
(Sursa foto)

0
0
0
s2sdefault

mironositeleCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ MIRONOSITELE
Acestea sunt mironositele (purtatoarele de mir) care au ridicat, primele, steagul crestinismului, vestind Invierea Domnului.
Ele iubeau pe Iisus, fiindca El le-a ridicat la noua conceptie despre viata. Aceasta le-a adus pe urmele Lui. Iar El le-a facut primele vestitoare ale invierii.
Faptul Invierii Domnului a frant toata protivnicia, a inlaturat toata ingrozirea din calea lor.
- Ce-au cunoscut ele in Iisus ?
- Iubirea divina care le-a purificat viata, le-a innoit sufletul, le-a transfigurat existenta. O iubire care strabate in adancuri, care rascoleste toata fiinta, care creeaza din nou.
Aceasta iubire a crescut si in sufletul lor.
Aceasta iubire le-a facut, din femei slabe, fricoase, mai tari decat toate protivniciile lumii, le-a facut mai tari ca moartea, de care nu se mai temeau.
La aceste insusiri duce Iisus pe oricine care se intalneste cu EL Aceste insusiri sunt cele ce fac pe omul nou, renascut din Dumnezeu, un vestitor al invierii.
Femeile mironosite au fost invrednicite de Dumnezeu sa fie primele vestitoare ale invierii lui Iisus, ale nasterii din nou a omului; - si au corespuns. 
Marturie mai stau de-a lungul veacurilor si toate sfintele fecioare, care si-au inchinat viata lui Iisus; stau marturie toate mucenitele, care L-au marturisit prin suferinta si moarte - si prin ce putere, ar fi trecut toate acestea, daca nu prin iubirea ce-o aveau de Iisus. Aceasta-ti da bucuria care intrece frica pe care-o are firea de chinuri.
Stau marturie a Invierii toate mamele crestine, care au adus copiii lor, ce s-au facut stalpi ai Bisericii lui Hristos, mucenici ai crestinatatii, suflete de eroi si sfinti.
 
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 88 - 89.
(Sursa foto)

0
0
0
s2sdefault

vindecareaslabanoguluiCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ IISUS SI SLABANOGUL
Unii sunt slabanogi dupa trup, altii dupa minte: nu pot intelege si nu se pot bucura de bine.
S-a dovedit aceasta in nenumarate randuri, cand Iisus facea bine omului.
Iisus a tamaduit un slabanog. Nu-i nici o mirare - Dumnezeu fiind. Ce-a facut ? - L-a iertat de pacate; de greselile savarsite impotriva vietii, impotriva firii sale, si i-a dat porunca sa fie iarasi om, rudenia lui Dumnezeu.
- De altfel pentru aceasta refacere a omului a si venit Iisus intre oameni. El ne-a spus, cu toate prilejurile, ca pacatele, greselile impotriva vietii, acestea sunt cauza pentru care omul a ajuns un mutilat al vietii acesteia.
Refacerea omului este refacerea acestei inrudiri pierdute.
E de neinteles cum nu simte omul cu sufletul ca a iesit din omenie, ci abia simte cu trupul, ca s-a departat de Dumnezeu si a ajuns o gramada de doage.
E de neinteles ca durerea trupului il face sa ceara ajutorul lui Dumnezeu, pe cand de durerea sufletului, de strambarea sau amortirea lui, nici ca se misca.
E de neinteles cum oamenii alearga dupa sanatatea trupului, dar dupa iertarea pacatelor asa de putini. Aceasta din urma face inteleasa pe cea dintai.
 
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 105 - 106.
(Sursa foto)

0
0
0
s2sdefault

femeia samarineanca hristos confruntare spiritualaCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ EVANGHELIA SAMARINENCII
Asa pedagogie are Dumnezeu: iti da o dovada ca te cunoaste, - si inca mai bine de cum te cunosti tu insuti, ca sa te salte intr-o treapta sufleteasca capabila de revelatie, stare extatica - totusi in stare de constiinta, in care cunosti si tu pe Dumnezeu.
Asa a facut Samarineanca cunostinta cu Dumnezeu. Bucuria aceasta exceptionala a facut-o sa-si uite de pacate, sa uite de apa despre care nu pricepea nimic, sa uite ca trebuie sa se intoarca in cetate. Intr-o asa stare de bucurie tasnesc in sufletul omenesc intrebarile ultime, intrebarile vesniciei, - caci vesnicia ai dori-o fericirii tale, cand te intalnesti cu Dumnezeu. Si aude Samarineanca Adevarul graindu-i: «Femeie, acum a venit ceasul cand adevaratii inchinatori se vor inchina Tatalui in duh si in adevar; caci Duh este Dumnezeu, si cine se inchina Lui, in duh si in adevar I se cade sa se inchine» (Ioan 4,23-24).
Primind Samarineanca o revelatie, care l-ar fi uimit si pe Platon, in faptura ei se starnesc toate nadejdile lui Israel, si-I spune lui Iisus credinta sa in venirea lui Mesia «care ne va spune noua toate». Iisus ii inlatura si acest de pe urma val de pe suflet, spunandu-i deschis: «Eu sunt Acela» (Ioan 4,26).
 
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 315.
(Sursa foto)

0
0
0
s2sdefault

Căutare site

Noutăți Magazin

Abonare Buletin Informativ

Parteneri

BannerFamOrtodoxa

Banner milo 2

 

 

Acest site foloseste cookies pentru cea mai buna experienta de navigare pe site-ul nostru. Daca continuati navigarea inseamna ca sunteti de acord cu aceste conditii.