ȘTIRILE NOASTRE

Maica DomnuluiCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „LUPTA DUPA LEGE
„Cei ce nu urmaresc in viata aceasta nimic mai mult decat sa fie fericiti in lume si tihniti in trup, acestia n-au razboi cu diavolul: pe acestia ii are tara de razboi. Caci cata vreme umbla dupa tihneala si fericire desarta, n-au sa se trezeasca din vraja vrajmasa,

...
INFORMAȚII DE ULTIMĂ ORĂ

BucuriaGiurgiu
Dragii noștri,

Sâmbătă, pe 24 august, cu ajutorul Domnului, organizăm o nouă vizită la copiii din Centrul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din comuna Slobozia, județul Giurgiu.
Pentru pregătirea acestei vizite, vă rugăm să ne fiți alături, ajutând fiecare după puteri, pentru a le acoperi cele mai importante nevoi de hrană și întreținere curentă pentru această perioadă, dar în special cu următoarele:

- produse alimentare: zacuscă, pate vegetal, măsline, delikat, mezeluri, pui, piept de pui, drojdie, ouă, ciuperci, castraveți și ardei în oțet, fructe, cereale, cașcaval, ceai, iaurt, smântână, unt;
- produse de igienă și curățenie: detartrant, role de hârtie, bureți de sârmă, Domestos, soluție de pardoseli, șervețele umede, saci menajeri (35 l), folie alimentară, chibrituri.

Vă reamintim faptul că Părintele Valentin Ștefan și doamna preoteasă Veronica depun eforturi binecuvântate nu numai întru ajutorarea mamelor și copiilor găzduiți în acest centru pentru primirea victimelor violenței domestice (40 de persoane), dar și pentru sprijinirea în continuare a celor care nu pot rămâne aici după expirarea perioadei permise de lege.
Astfel, în prezent, în comuna Slobozia mai sunt ajutate 5 mame și 17 copii, iar într-o comună învecinată, Vedea, o mamă cu cei șase copii ai săi beneficiază, de asemenea, de ajutor.

Vă așteptăm și pe dumneavoastră să vă alăturați proiectului Fundației noastre, pentru ca această frumoasă lucrare de asistență socială și de natură profund creștină din comuna Slobozia să fie de folos pentru cât mai mulți dintre semenii noștri.

În cazul în care doriți să ajutați Așezământul cu donaţii financiare, necesare inclusiv pentru achitarea facturilor de utilități, puteți dona sumele în următorul cont:
FUNDAȚIA CREȘTINĂ PĂRINTELE ARSENIE BOCA
C.U.I: 252 36 717
RO 75 BRMA 0810 0296 7430 0000
Banca Românească – Sucursala Domenii
(de specificat la detaliile plății: "Pentru Giurgiu")

 Vă așteptăm la sediul Fundației cu donații, începând de luni, 19 august, între orele 9.30-17.00. În cazul în care doriți să ne însoțiți, vă rugăm să ne anunțați în timp util pentru a putea organiza deplasarea, respectiv, cel târziu până joi, 22 august.
Persoană de contact: Simona Șandru, e-mail sandrusimona@yahoo.com.

Apelăm și de această dată la persoanele care dispun de mașini și/sau dube să ne ajute cu transportarea donațiilor ce vor fi făcute și cu asigurarea unor locuri disponibile în mașini, pentru cei care vor dori să ne însoțească în această vizită.

Vă mulțumim de pe acum pentru toate darurile dumneavoastră și pentru că sunteți alături de noi!
Dragul nostru părinte să vă aibă sub ocrotirea sa!
Doamne, ajută!

EVENIMENTE / INVITAȚII

FerdinandsiMariaregiimariiuniri
În ce contexte istorice sunt înfățișați regele Ferdinand și regina Maria?

Care este povestea din spatele bijuteriilor reginei?
Era costumul național purtat de regină o formă de avangardă vestimentară?
Cum se leagă gândurile reginei din caietele sale de schițe de căutările personale din acea perioadă?
Ce se poate vedea pentru prima dată de către public în

...

Mihai eminescu portret cu semnatura
Totdeauna, pe Mihai Eminescu l-a entuziasmat iubirea de patrie, dragostea faţă de popor al cărui fiu era, cu alte cuvinte a dat dovadă de un profund patriotism şi de o mare dragoste de ţară. Când se afla în străinătate, dorea cu toată căldura inimii să-şi revadă patria, locurile natale, de care îl legau amintirile din copilărie şi tinereţe. Aceste sentimente şi le explică în poeziile: “La Bucovina”, “Din străinătate”, “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie?”

Dragostea poetului pentru patrie se desprinde clar din poeziile sale. Dragostea poetului o putem deduce şi din faptul că de câte ori este vorba de patrie îi dispare acel pesimism, trăsătură ce-i caracterizează, de cele mai multe ori, starea sufletească. Referitor la latura naţională a lui Eminescu, aceasta rezultă în mod deosebit de clar din scrisul eminescian. Nimeni nu poate nega faptul că el n-a fost purtătorul unui înflăcărat naţionalism, în multe din poeziile sale.
Vesela grădină Bucovina, unde şi-a făcut o parte din studiile elementare şi gimnaziale, i-a lăsat cele mai adânci impresii. Depărtându-se de meleagul său, astfel de cuvinte de adio îi trimite din pragul ţării: “N-oi uita vreodată, dulce Bucovină,/Geniu-ţi tău romantic, munţii în lumină, văile de flori,/Râuri resăltânde printre stânce-nalte,/Apele lucide-n dalbe diamante/Peste câmp în zori.”(La Bucovina).
În poezia “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, amărât de reamintirea umilinţelor şi necazurilor pe care poporul român le-a îndurat de la duşmanii ce veacuri de-a rândul l-au schingiuit, supt şi istovit, iată ce doreşte poetul ţării sale de glorii: “Vis de răzbunare, negru ca mormântul,/Spada sa de sânge duşman fumegând./Visul tău de glorii falnic triumfând,/Spună lumii large steaguri tricolore,/Spună ce-i poporul mare, românesc…/Scumpă Românie, asta ţi-o doresc”. Oare faptul că Eminescu înfierează “cu fierul roşu ars în foc” patimile şi corupţia tinerimii-speranţa şi viitorul neamului nu purcede dintr-un sentiment plin de patriotism?
Oare nu o durere naţională îi dictează în pană versurile de la sfârşitul Satirei III, când vede că tinerimea română e plecată la studii în străinătate în loc să facă studii seriose, temeinice în ţară?
Există oare în întreaga literatură română o poezie care să întreacă Doina
lui Eminescu şi să fie atât de imprimată în sufletul fiecărui român? Se poate spune că nu; Eminescu nu se laudă că-şi iubeşte neamul său românesc.
În Scrisoarea III poetul nu laudă oştirea română, nici nu o batjocoreşte pe cea turcească, doar descrie lupta de la Rovine, dar cu aşa talent şi măiestrie şi în aşa culori, încât parcă tu însuţi simţi entuziasmul oştirilor române şi zăpăceala armatei turceşti şi a păgâniătăţii, vânturată ca pleava de furtuna grindinei de oţel.
Eminescu iubea tot ce e românesc. Acest lucru ne este dezvăluit de poeziile lui. În poezia “De-aş avea” zice: “De-aş avea o porumbiţă/Cu chip alb de copiliţă,/Copiliţa blândişoară/Ca o zi de primăvară…”

Eminescu nu exclamă despre limba română că ar merita să stea în fruntea tuturor limbilor, dar reiese clar acest lucru, prezentându-se mărgăritare ca versurile: “Ce te legeni codrule?/De ce nu m-aş legăna/Dacă trece vremea mea/Ziua scade, noaptea creşte/Şi frunzişul mi-l răreşte/Şi de ce să nu mă aplec/Dacă păsările trec?/Peste vârf de rămurele/Trec în stoluri rândunele/Ducând gândurile mele/Şi norocul meu cu ele/Şi se duc pe rând pe rând/Zarea lumii întunecând;/Şi se duc ca clipele/Scuturând aripile,/Şi mă lasă pustiit/Veştezit şi amorţit/Şi cu dorul singurel/De mă-ngân numai el”. Limba noastră turnată de mâna măiastră a lui Eminescu se apropie de frumuseţea şi înălţimea surorii sale italiene.
Naţionalismul lui Eminescu este dezvăluit şi de câteva momente din viaţa poetului. Astfel, este cunoscut faptul că Eminescu a fost între anii 1870-1871 student la Universitatea din Viena. Acolo se află în timpul acela un număr considerabil de tineri români. Tinerimea din ţară ţinea legătura cu tinerii români din toate centrele cuturale. La Viena, exista un comitet central, iar Eminescu era secretarul. Principala lui preocupare era aceea de a găsi mijloace necesare, care să paralizeze toate influenţele străine ce

ameninţau: limba, portul, obiceiurile poporului român, cerându-li-se printre altele să păstreze nealterat specificul sufletului românesc precum şi caracterul naţional.
Pe de altă parte, se căuta să se înlăture toate concepţiile ce ar fi pus în pericol puritatea spiritului neaoş românesc. Acest fapt s-a realizat cu prilejul comemorării ce a avut loc la mormântul lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Putna. Eminescu, împreună cu bunul său priten, nuvelistul Ioan Slavici, au stăruit ca la această sărbătoare să participe cât mai mulţi români. Aspiraţia lor a fost încununată de succes. La Putna s-a adunat atâta lume, încât din lipsa unor chilii în care să se poată adăposti studenţii, Eminescu, Slavici, Ressu precum şi alţi tinei participanţi s-au culcat pe câte-un braţ de iarbă aşternut în clopotniţa bisericii. După festivităţi, s-a ţinut în sufrageria mănăstirii, primul congres al studenţilor.
Din Viena, Eminescu îi scria lui Iacob Negruzzi, la data de 6 februarie 1871, următoarele: “Dacă aţi cunoaşte mai îndeaproape tendinţele de deznaţionalizare ale ungurilor, pe care ei le răped prin toate vinele, prin toate organele statului şi-i exclud din viaţa publică pe români, atunci v-aţi lămuri mai bine. (…) Nu vă puteţi imagina care e situaţia românilor din Transilvania. Lor le lipseşte liniştea sufletească atât de necesară pentru a se dedica acolo scrierilor literare.” Aşa scria Eminescu pe când era student în vârstă de 21 de ani.
Iată care este admirabila dorinţă a lui Eminescu referitoare la ţara sa: “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,/Tânără mireasă, mamă cu amor!/Fiii tăi trăiască numai în frăţie,/Ca a nopţii stele, ca a zilei zori”. Poeziile lui Eminescu au fost îndrăgite foarte mult, pentru că natura omenească are tendinţa de a se apropia de cei care suferă. Eminescu a fost melancolic şi a scris pe un ton trist pentru că pana lui şi-o înmuia în adâncul inimii îndurerate. Poeziile sale plăceau tuturor, pentru că în viaţa fiecărui om există momente de tristeţe, de suferinţă. Eminescu, spunem noi, cu siguranţă că este poetul român care nu poate fi egalat şi în acelaşi timp face parte din galeria celor mai mari oameni de cultură din literatura universală. Prin el, poezia românească a urcat pe cele mai înalte culmi. Genialitatea şi talentul artistic deosebit l-au aşezat pe un loc demn, în rândul celor mai mari poeţi.


FLORIN BENGEAN 

0
0
0
s2sdefault
Acest site foloseste cookies pentru cea mai buna experienta de navigare pe site-ul nostru. Daca continuati navigarea inseamna ca sunteti de acord cu aceste conditii.
Accept Refuz