Rugaciuni_pe_malul_lacului_COP

La editura Predania a ieșit din tipar un nou volum din colecția dedicată scrierilor Sfântului Nicolae Velimirovici: "Rugaciuni pe malul lacului".

Înfăţişăm acum cititorului român o carte clasică a literaturii pravoslavnice sârbeşti, Rugăciuni pe malul lacului, a sfântului episcop Nicolae Velimirovici, tradusă direct după original. Cartea cuprinde o sută de poeme‑meditaţii, de o profunzime şi frumuseţe aparte, scrise la Ohrida între anii 1921‑1922. 

În ciuda titlului, nu avem de‑a face cu nişte rugăciuni obişnuite, şi nici cu scrieri dogmatice sau filosofice (deşi găsim câte ceva din toate acestea), ci cu graiuri de taină, vorbiri ale sufletului cu Dumnezeu, vărsare a sufletului şi punere a lui înaintea Ziditorului. Limbajul, deşi plin de poetice figuri de stil, nu este al unui ritor, ci al unui adânc şi statornic căutător de Dumnezeu ce‑şi spovedeşte lumii întregi toată durerea, păcătoşenia şi neputinţa, dar şi credinţa şi nădejdea că va afla astfel mult doritul răspuns al Celui Preaiubit. 



Conştiinţa dreptslăvitoare nu are nici o pricină de sminteală sau poticnire când află în textul acestor poeme‑rugăciuni referiri la alte religii şi termeni din filosofii sau religii orientale: scopul Vlădicăi Nikolai nu este nicidecum unul sincretist, ci avem de‑a face mai curând cu o dorinţă de a se face tuturor toate, ca măcar pe vreunii să mântuiască, precum odinioară Apostolul Pavel /1 Cor. 9: 22/, dar şi cu dorinţa de a înţelege şi de a încreştina darurile pe care „magii de la Răsărit” le‑au adus până la Hristos. Căci, spune Hristos, prin gura Vlădicăi Nikolai: „Toţi prorocii calea ce duce către Mine arătau. În Mine sfârşesc şi se pierd toate căile prorocilor. De acum înainte Eu singur sânt Calea, şi cele afară de Mine fără de cale sânt. Precum multe pârâiaşe ce se varsă într’un râu îşi pierd calea lor osebită, aşijderea toţi prorocii întru Mine s’au vărsat, şi de acum Eu cursul vieţii îl orânduiesc. Cel ce urmează a umbla şi pe mai departe în căile prorocilor, acela se va pierde, căci merge pe căi ce nu mai sânt” /cap. LVII/. 

Textul original pune traducătorului probleme deosebit de dificile. Este un text plin de trimiteri, îndeosebi la Sfânta Scriptură, dar şi la toate căutările şi lecturile din felurite tradiţii ale Vlădicăi Nikolai, mai mult sau mai puţin vădite cititorului. Aproape fiecare poem ar necesita o exegeză aparte, o descifrare a simbolurilor şi tâlcurilor ascunse. Nu a fost în intenţia noastră de a face o astfel de exegeză şi, după ştiinţa noastră, ea nici nu a fost întreprinsă de cineva, iar cele câteva note de subsol nu fac decât să lămurească succint unele cuvinte necesare înţelegerii sensului măcar la primul nivel. Sântem încredinţaţi că, măcar şi în parte, cititorul atent va izbuti să desluşească esenţialul şi să descopere, prin întrebările şi răspunsurile Vlădicăi Nikolai, propriile întrebări şi răspunsuri, fără a fi nevoit să recurgă la „chei de lectură” oferite de‑a gata. 

Traducătorii mulţumesc şi pe această cale tuturor celor ce au avut răbdarea să le citească textul şi să le ofere numeroase sugestii care, neîndoielnic, au sporit mult calitatea versiunii în limba română. Nădăjduim ca această nouă traducere să fie spre folos şi bună zidire su‑ fletească tuturor cititorilor, pentru rugăciunile Sfântului Vlădică Nicolae Velimirovici. 

Traducătorii

0
0
0
s2sdefault

Căutare site

Noutăți Magazin

Cos


Coş gol

Abonare Buletin Informativ

Acest site foloseste cookies pentru cea mai buna experienta de navigare pe site-ul nostru. Daca continuati navigarea inseamna ca sunteti de acord cu aceste conditii.