vointaCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „LUCRAREA PORUNCILOR STINGE CRIZELE VOINŢEI”
„Important nu este deci numai sa remarcam utilitatea sau necesitatea actiunii, ci de a vedea unitatea pe care o prezideaza si pe care o produce. Fara indoiala actiunea nu este eficace si normala decat daca este o sinteza, si iata de ce educatia fizica si intelectuala trebuie sa fie generala: «Special bestial» spunea un proverb scolar. Omul nu este om decat prin ce are in el ca viata universala. De voie de nevoie, actiunea are acest caracter universal, si oricat de restransa am presupune-o ea se exercita intotdeauna sub «specie universi, etiam in singularibus». A lucra numai cu capul, ca «cerebralii», inseamna adesea a lasa bestia sa traiasca si sa creasca in partea de jos a noastra, impreuna cu haita de pofte nesanatoase si gusturi degenerate. Cu cat cineva e mai incapabil de-a actiona, cu atat devine mai inversunata vapaia dorintelor, pentru ca echilibrul intre vise si practica de fiecare zi se rupe tot mai mult...In munca, capacitatea fizica de a indura ostenelile, e semnul, pretul, suportul vitejiei interioare a unei vointe obisnuite sa depaseasca masura. Viata aspra a taranului e mai putin folositoare intretinerii natiunii prin alimentele pe care i le procura, decat prin seva puternica a temperamentului si a caracterului ce i le da omului contactul cu pamantul; si daca trebuie sa veneram aceste membre active care se angajeaza vitejeste in sarcinile necesare, o facem pentru ca in forta, in frumusetea, in sanatatea muncii corporale ei exprima si realizeaza deodata insanatosirea morala, pacificarea launtrica si vigoarea vointei.”
 
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cararea Imparatiei, cap. IV - Razboiul  nevazut”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 165,166
(Sursa foto)

0
0
0
s2sdefault

de ce este necesara taina pocaintei 80507Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „JUDECATA MILOSTIVA
„De obicei oamenii nu se intorc la Dumnezeu decat atunci cand dau de primejdii, adica atunci cand ii ajunge dreptatea dumnezeiasca din urma si trebuie sa dea seama de ce au facut. Nu e rau sa te intorci la Dumnezeu nici chiar atunci, in ceasul al unsprezecelea; insa ar fi cu mult mai bine sa vii de buna voie la rosturile tale vesnice, si nu tras de maneca sau palit cu prajina din urma. Daca am fi noi mai simtiti, am vedea ca Dumnezeu, preamilostivul, ne imbie cu iubire, inca din dimineata vietii, Taina sfanta a pocaintei, ca sa nu ajungem catre seara vietii asa de imblatiti de rele. Taina pocaintei este judecata milostiva, ce o face Dumnezeu cu noi pacatosii, cand mergem noi, de buna voie, si ne marturisim greselile.
Preotii poarta preotia lui Hristos; prin iertarea lor, Dumnezeu te iarta, prin graiul lor, Dumnezeu iti vorbeste. Prin ei, Dumnezeu te cheama, oricat ai fi de pacatos.
Mare este Taina pocaintei, nu numai fiindca te face din rau, bun, din vrajmas al lui Dumnezeu, prieten al Lui, ci si pentru ca un lucru asa de mare e acoperit cu chip smerit. Mila cea fara de margini a Tatalui, ca sa scape pe fiii Sai de judecata cea aspra, a dreptatii dupa fapte, le trimite, coborand din ceruri, pe Fiul Sau cel Unul Nascut, sa le faca o judecata milostiva si fara nici o infricosare, si iarasi sa-i impace cu Sine.
Poate tocmai pentru ca e asa de smerita judecata aceasta milostiva, nu pot sa vie la mantuitoarea ei binefacere aproape nici unul dintre cei cu mintea plina de „stiinta” si afumata de mandrie. Cum sa poata veni, ei care stiu totul, ei care stapanesc peste oameni, sa vie in genunchi inaintea unui simplu preot si sa-si insire toate faradelegile si necazurile lor. Nu, asta n-o poate face, sa vie de buna voie la smerenie. De aceea, ei dau de asprimea dreptatii care-i fierbe in zeama lor pana li se moaie oasele trufiei.”
 
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cararea Imparatiei, cap. III - Cele sapte surle”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 114-115.
(Sursa foto)

0
0
0
s2sdefault

imparateasca1Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „LEGILE SI FARADELEGILE
„Daca stiinta ar putea prinde momentul cand apare in parinti o geneza defectiva, ar insemna pentru ea un adevarat triumf. Aceasta, numai cand ar fi posibila examinarea pe viu, un interval de vreme, fara ca experienta sa stinghereasca insul de observatie cu nimic, in mersul sau obisnuit de vietuire - ba nici macar sa nu stie ca e urmarit cumplit de microscoape, raze, reactii, ani de-a randul, zi si noapte, ca sa se prinda momentul si imprejurarea cand o cromiola sau geneza dominanta devine o geneza recesiva. Cam asa cerea doctorul Carrel - alt american, francez de bastina, si la inceput preot - om de impresionanta sinteza a formelor culturii. Fireste, nu se va intampla niciodata ca stiinta omului sa ajunga in conditiile absolute ale cunostintei...in conditiile absolute ale cunostintei nu e decat Dumnezeu, care cunoaste desavarsit totul, fara sa stinghereasca libertatea de miscare a omului. De aceea, fiindca stie absolut, a dat omului legile vietuirii sale si puterea de-a vrea sau a nu vrea sa le respecte - cinstea primejdioasa a libertatii vointei. Deci, daca se invoieste sa ramana intre rosturile sale, gandite de Dumnezeu, vietuieste dupa fire in toata libertatea.
Daca insa omul nu vrea sa ramana in rosturile firii, ci merge impotriva legilor vietii, impotriva firii, atunci isi viciaza libertatea sa, isi primejduieste viata sa, aduce infirmitatea in fire. Intrucat omul vietuieste contra intentiei lui Dumnezeu, intru atat zicem ca pacatuieste. Pacatul deci e calcarea legilor vietii, printr-un abuz de libertate. Fapta aceasta are urmari. Dumnezeu l-a prevenit pe om si-l previne mereu.”
 
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cararea Imparatiei, cap. V - Ereditate si spirit”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 234-235.
(Sursa foto)

0
0
0
s2sdefault

Maica DomnuluiCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „LUPTA DUPA LEGE
„Cei ce nu urmaresc in viata aceasta nimic mai mult decat sa fie fericiti in lume si tihniti in trup, acestia n-au razboi cu diavolul: pe acestia ii are tara de razboi. Caci cata vreme umbla dupa tihneala si fericire desarta, n-au sa se trezeasca din vraja vrajmasa, care-i tine bine inclestati in lumea aceasta sensibila, prin care-i duce pe nebagate de seama la pierzare sigura. De aceea a zis un sfant parinte ca cea mai primejdioasa temnita e aceea in care te simti bine: nu vei iesi din ea niciodata.
Razboiul incepe abia cu cei ce vor sa-si refaca fericirea Raiului pierdut, stradanie pentru care invata sa se desprinda pe rand din toata tihneala si slava desarta a vietii acesteia. si incepe asa:
Toate patimile sau lucrarile impotriva firii se ivesc mai intai in minte, in partea cea mai subtire a fapturii noastre nevazute. Aici vine un chip sau un gand al lumii acesteia si sta ca o momeala. Iar mintea, daca e neinvatata sau neprevenita despre lucratura straina, ca un miel nestiutor, vede lupul si se duce la el, crezand ca e oaie. Iar daca lupul mai e si viclean, se imbraca in piele de oaie si bietul miel, neavand mirosul oii cercat, tot de-a zburda se duce in coltii lupului flamand.
Prima intalnire intre minte si diavol e la linia momelii, pe care o flutura el in vazul mintii. Daca mintea nu baga momeala in seama, vrajmasul staruie cu ea, o arata mai sclipitoare, ca sa o faca iubita mintii. Aceasta e a doua inaintare a razboiului, sau asupreala. Daca la asupreala a izbutit sa fure mintea cu momeala si sa o faca sa vorbeasca impreuna, avem inaintarea la unire.
Mintea insa se trezeste ca a fost furata de gand strain si ca se afla in altceva, decat in ceea ce-i era dat dupa fire; iar cand isi da seama de ea insasi si de cele in care se afla, avem lupta cea de gand la o clipa hotaratoare. Se va invoi mintea sa mearga dupa momeala mai departe, sau se va intoarce de la dansa? Aici e lupta, si clipele sunt scumpe; si de cele mai multe ori viata intreaga a unuia sau a multime de insi atarna de lupta nevazuta a catorva clipe. Daca intarziem sa ne luptam, se poate intampla ca fara veste sa fim invaluiti la minte din partea poftei sau a iutimii, asupra carora inca arunca vrajmasul aprinderea sa. Prin urmare, ostas al lui Hristos, lupta trebuie data grabnic si dupa lege.”
 
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cararea Imparatiei, cap. IV - Razboiul nevazut”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 173-174.
(Sursa foto)

0
0
0
s2sdefault

sf ioan botezatorulCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „CUNOASTERE DE DUMNEZEU”
„Prin urmare, cata vreme facultatile sufletesti nu-s unificate in Hristos, omul nu e centrat in jurul lui Dumnezeu, crestinismul sau e un crestinism sectar, sau datator de secta.
Si in confesionalism este ceva sectar cand se exalta deosebirile si li se da o importanta pe care n-o au.
Imbinarea armonica a insusirilor sufletesti, asta e ceea ce urmareste crestinismul pentru creerea omului nou, caci asa erau acestea in Iisus.
Unde gasim pe Iisus ?
1. Ascuns in poruncile Sale.
2. Acoperit in Tainele Sale.
3. Nevazut de fata in orice cruce a vietii.
4. Intreg in Biserica, in marea obste a Bisericii.
Pe Dumnezeu nu-L putem cunoaste decat prin Iisus Hristos, care-I calea noastra la Tatal. Iar pe Iisus nu-L putem castiga fara poruncile, Tainele, Crucea si Biserica Sa, prin care faptura noastra se stramuta din vrajba celor de aici in pacea imparatiei ce va sa vie.
Gasind pe Iisus ne gasim pe noi insine, destinul si vesnicia noastra.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „CUVINTE VII”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 98
.
(Sursa foto)

0
0
0
s2sdefault

Căutare site

Noutăți Magazin

Abonare Buletin Informativ

Parteneri

BannerFamOrtodoxa

Banner milo 2

 

 

Acest site foloseste cookies pentru cea mai buna experienta de navigare pe site-ul nostru. Daca continuati navigarea inseamna ca sunteti de acord cu aceste conditii.
Accept Refuz