Părintele Arsenie Boca. Sfântul Ardealului

AUTOR: Romeo Petraşciuc
TITLU: Părintele Arsenie Boca. Sfântul Ardealului
EDITURA: Agnos
CARACTERISTICI: 188 pagini
DETALII/ DESCRIERE: Apărut la Editura Agnos, volumul îşi propune - în cele aproape 200 de pagini - să ne vorbească despre covârşitoarea dimensiune duhovnicească a Părintelui Arsenie Boca prin reunirea mărturiilor oamenilor care l-au cunoscut - printre care şi ale coordonatorului lucrării, domnul Romeo Petraşciuc. În carte este zugrăvită viaţa şi personalitatea unui om cu totul providenţial, un „Sfânt al Ardealului prin excelenţă şi un rugător de nădejde, în Biserica triumfătoare, pentru întreg Neamul Românesc.”
„Într-adevăr, se pare că aproape nu există loc în Ardeal unde Părintele să nu fi lăsat vreo urmă. Era un om foarte smerit. Nu era năprasnic, aşa cum se spune, dar era categoric. Dacă îţi spunea ceva, la spovedanie, de pildă, musai aşa trebuia să faci! Era de statură potrivită, dar totuşi mai înalt, era roşcat la păr şi cu ochi albaştri. Tocmai de aceea, Părintele îşi picta toate icoanele – de la Maica Domnului, până la Iisus – cu ochi albaştri. Toţi pictorii pun în operele lor ceva din ei înşişi, fără să vrea. Aşa că icoanele pictate de Părinte au ceva şi din înfăţişarea lui. Nu ştia nimeni, atunci când a murit Părintele Arsenie, că el va face binele şi în duh, de dincolo de moarte. Minunile de la mormântul său sunt adevărate.” (Pr. Crăciun Oprea)
„Oarecând, într-un anotimp cernit de durere, Părintele Arsenie, Părintele multora dintre noi, s-a orânduit spre Prislop, spre locul de vremelnică odihnă, trăgând după sine o parte de Cer şi lăsându-ne, drept moştenire, un munte de dor... Plecându-se spre pământ, spicul cel viu, tăiat înainte de vreme, răspândea, din inima morţii, sămânţa viitorului. Există un timp când trebuie să trăieşti, şi un timp când trebuie să depui mărturie pentru ce trăieşti, spunea cândva unul din marii gânditori. Părintele Arsenie Boca, într-o anumită vreme şi într-un anumit ceas al chemării, a dat, într-adevăr, mărturie despre felul în care trebuie să îţi trăieşti atât viaţa, cât, mai ales, moartea. Fie ca jertfa şi pilda vieţuirii sale să ne fie leac şi merinde pe Calea către Veşnicie, adică biruinţă deplină asupra morţii.Şi aceasta, cu atât mai mult cu cât Sfântul Ardealului ne-a arătat că... se poate!” (Romeo Petraşciuc)