Nuferi în pustie este o lucrare ce se doreşte a fi o ofrandă adusă unor oameni care au reuşit să răspundă chemării lui Dumnezeu de a se dezbrăca de omul vechi şi a se îmbrăca în haina luminoasă a lui Hristos - omul cel nou răscumpărat şi înnoit prin jertfa mântuitoare de pe cruce.

Primele rânduri au fost aşternute în primăvara anului 2013, ca produs al parcugerii altor două scrieri: Nebunul părintelui Savatie Baştovoi şi Vieţile sfintelor care mai înainte au fost desfrânate redactate de maica Benedicta Ward. Întreaga redactare a durat, cu harul Duhului Sfânt, 4 ani de zile, fiind finalizată în seara zilei de prăznuire a Cuvioasei Maria egipteanca, cea după care a fost conturat personajul Maria al cărţii noastre.                                                           Elena Blănaru>

Din mijlocul unor cetăţi zgomotoase, cosmopolite şi promiţătoare de plăceri şi satisfacţii lumeşti, Maria, Martinian şi Kiki se desprind pentru a intra în mediul cel mai propice întâlnirii cu Dumnezeu: pustia. Nuferi în pustie nu este o chemare la călugărie sau la retragere în locuri neumblate. Este o invitaţie la un exerciţiu de punere în plan secund a grijilor şi a plăcerilor materiale, trupeşti în favoarea clipelor de adâncire în sine şi de descoperire a şi în faţa celui Care nu are unde să-şi plece capul. Toţi avem păcate şi fapte nedemne de numele de creştin, iar în personajele acestei cărţi pot fi văzute câteva chipuri de pocăinţă, câteva modele de urmat sau dătătoare de curaj şi de speranţă.
Nimeni nu este pierdut, decât cel care şi-a pierdut speranţa. Cei trei, prinşi în mrejele tinereţii, reuşesc să ridice ochii spre cer şi să vadă mâna întinsă a Celui care îi aşteaptă pe toţi cei osteniţi şi împovăraţi. Străbătând căi diferite, ajung în cele din urmă la limanul cel neînviforat al mântuirii.

„...pentru aceasta şi plecase ea în această călătorie dincolo de Iordan. Era călătoria vieţii ei, de altfel: călătoria la capătul căreia spera să îşi găsească Mirele pe care Îl căutase, fără să ştie, toată viaţa. Îl căutase prin toate patimile, în mijlocul lumii, iar acum aflase că El Se descoperă în singurătate.”

Dorim ca această lucrare să fie mai ales un mijloc de preaslăvire a lui Dumnezeu, care are faţă de noi, de toţi, aceeaşi îndelungă-răbdare, aceeaşi purtare de grijă şi aceleaşi braţe părinteşti deschise tot aşa cum transpare din paginile acestei cărţi.                                                                                                                                                                             Autoarea