Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „UNDE MAI SUNT LIMBILE DE FOC?”
„Astazi toate neamurile aud, in limba lor, despre singurul lucru care mai poate uni laolalta: despre existenta unei „Societati" desavarsite, a Sfintei Treimi.
Deci marea societate a neamurilor e indemnata sa fie reflexul pamantesc al acestei „Societati" ceresti, singura solutie a iesirii neamurilor din babilonie.
Dar ziua Pogorarii Duhului Sfant mai insemneaza si iesirea omului din omenesc si frica, in dumnezeiesc si senin dumnezeiesc. Apostolii, desi vazusera, ba chiar si ei facusera lucruri mai presus de fire, ei, care s-au incredintat de marea realitate a invierii din morti, inca mai plateau tribut: tremurau din toate fibrele neputintei omenesti.
Duhul Sfant, prin pogorarea Sa, a sters frica din fire.
Putere de sus si limba de foc s-a dat omului.
De acum nu mai graiau din ale lor, ci din Duhul Sfant. Asa e firesc: Dumnezeu sa graiasca omului despre Sine, din om.
Dar atunci omul ia foc si lumina dumnezeiasca.
Divina prezenta stramuta omul in fericirea dupa care de altfel umbla - a supremei certitudini. Atunci nu mai e putere pe lume, de care sa se teama, desi el nu e o primejdie pentru nimeni.”
Sursa: Părintele Arsenie Boca - „Cuvinte Vii” , Editura Charisma, Deva, 2016, p. 100
(Sursa foto)

Pelerinaj la Prislop - 13 - 14 iulie 2024
În perioada 13 - 14 iulie 2024, fundația noastră organizează un nou pelerinaj la Mănăstirea Prislop.
Vă invităm și vă așteptăm să ne fiți alături în acest frumos pelerinaj!
Pentru această călătorie mai avem 10 locuri disponibile!!
Întâlnirea pentru plecare va fi sâmbătă, 13 iulie 2024, ora 6:30, în Parcarea Centrală din Piața Victoriei, iar plecarea la ora 6.45.
Ajunși la Silvașul de Sus, în Sfânta Mănăstire Prislop, ne vom închina și ruga la mormântul Părintelui Arsenie Boca, apoi vom pleca spre Hațeg, locul în care vom fi cazați și vom servi masa de seară.
Vă invităm să vă înscrieți plătind avansul/ integral până la data de 1 iulie 2024, inclusiv. Continuare

26 iunie - Ziua Drapeluilui National al Romaniei 
Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național printr-o lege adoptată în 20 mai 1998.
Tricolorul ca simbol al națiunii românești apare la începutul secolului al XIX-lea. Poate fi văzut în picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu, în cadrul căreia li se atribuie pentru prima oară semnificația: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui).
Tricolorul românesc e simbol de libertate la 1848 şi de unitate la 1859. Îi însoţeşte pe ostaşii care aduc independenţa României în 1877. Spre el vor privi cu speranţă românii în lupta pentru unitate, încununată la 1918.
Tricolorul a apărut din dorinţa de unitate a moldovenilor şi a muntenilor. La începutul secolului al XIX-lea, în vremea domnitorilor Alexandru Dimitrie Ghika şi Mihail Sturdza, steagurile Principatelor aveau doar două culori: în ţara Românească galben şi albastru, în Moldova – roşu şi albastru.
Primul decret pentru a prezenta tricolorul ca steag naţional datează de la 14 iunie 1848. Steagul revoluţionarilor de atunci avea aceleaşi culori ca astăzi, dar aşezate orizontal.
În 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite. „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”, declama domnitorul.
În forma pe care o are şi astăzi, drapelul a fost adoptat în 1867, în timpul domniei lui Carol I. „Pânza era tricoloră, albastrul apare lângă hampă, deci culorile sunt pe verticală, galben în mijloc, roşu în partea exterioară. În cele patru colţuri, nişte ghirlande din frunze de laur, apărea cifrul domnitorului Carol I, iar în centru era pictată stema ţării”, aminteşte Şerban Constantinescu.