(Foto: „Sfântul desculţ”: Părintele Nil Dorobanțu)

Cu bucurie vă invităm să călătoriți alături de noi în acest pelerinaj de suflet, în zilele de 26-27 martie 2022, organizat cu ocazia împlinirii a 45 ani de la plecarea în Veșnicie și Parastasul Părintelui Nil Dorobanțu, un erudit monah care și-a oferit inteligența și energia duhovnicească în vremea comunismului să apere biserica, împotriva unui regim ateu care l-a harțuit considerându-l ca o ciumă. Vor fi două zile de folos duhovnicesc și trăiri intense, pe urmele domnitorilor români, ctitori de lăcașuri sfinte, parcurgând următorul program:

ZIUA I

Cu ajutorul Domnului, plecăm din București în dimineața zilei de sâmbătă 26 martie 2022, ora 7.00, din parcarea centrală, cu plată, amenajată în Piața Victoriei, iar întâlnirea va fi la ora 6.30.
Vom parcurge următorul traseu: București - Pitești - Slatina - Mănăstirea Clocociov - Mănăstirea Brâncoveni - Biserica Madona Dudu - Catedrala Mitropolitană din Craiova - Hotel Royal (cazare îîn camere duble, cu  baie proprie),  oprindu-ne în locuri cu multă încărcătura istorică și religioasă.

⇽(Foto) Mănăstirea Clocociov - având hramul „Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil” și o obște de 40 maici, îşi înscrie numele printre cele mai vechi aşezăminte monahale din ţara noastră. Unele documente îl atestă drept ctitor pe Mihai Viteazul (1593-1601), care a şi înzestrat-o cu danii, degradările survenite după anul 1628 determinând o nouă şi substanţială refacere în timpul lui Matei Basarab (1632-1654). Astfel, reclădirea mânăstirii îi este atribuită marelui dregător Diicu Buicescu vel agă, rudă a domnitorului Matei Basarab, împreună cu soţia jupâneasa Dumitra şi cu mama sa, jupâneasa Mara. O tradiţie spune că domnitorul Matei Basarab, urmărit fiind de turci, s-a ascuns în scorbura unui soc din Clocociovul păduros. Scăpând de urmăritori, drept recunoştinţă a hotărât să ridice o mănăstire, căreia de-a lungul domniei i-a închinat multe moşii.
Începând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dar mai ales după secularizarea averilor mănăstireşti, complexul a suferit mai multe avarii, ca urmare a jafurilor, a primului război mondial, precum şi a cutremurelor din secolele XIX şi XX, care au dus la totala sa degradare.
În primăvara anului 1976, stabilindu-se aici Ieromonahul Visarion Coman, unul dintre marii duhovnici români ai vremurilor noastre şi câteva monahii de la Mănăstirea Suceviţa, străvechea ctitorie Clocociov aflată în paragină, fără turle, cu soclul plin de igrasie şi pereţii adânc fisuraţi, a intrat într-o nouă fază de viaţă. Mânăstirea păstrează parţial zidul de incintă, înalt, cu masivi contraforţi pe laturi, ce imprimă complexului un caracter de fortăreaţă.

⇽(Foto) Mănăstirea Brâncoveni - începuturile vieţii monahale de la Brâncoveni se pierd în veacurile îndepărtate ale istoriei, mânăstirea fiind refăcută în 1494 de către boierii Craioveşti. În 1570 jupâniţa Calea, străbunica domnitorului Matei Basarab, construieşte pe locul actualului paraclis o bisericuţă de lemn. În urma vindecării cu apa izvorului din incinta mânăstirii, în semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu, Matei Basarab împreună cu nepotul său Preda Brâncoveanu − bunicul Sfântului Constantin Brâncoveanu − refac mânăstirea între anii 1634-1640, dând aşezământului un aspect de fortăreaţă.
De Brâncoveni, însă, s-a legat într-un mod cu totul special şi domnitorul Constantin Brâncoveanu, care şi-a petrecut vremea copilăriei şi a adolescenţei aici, în atmosfera specifică de rugăciune şi viaţă duhovnicească. În amintirea celor dragi ai săi care odihnesc aici, Sfântul Constantin Brâncoveanu hotăreşte restaurarea mânăstirii. Fiii săi mai mari, Constantin şi Ştefan, au pus piatra de temelie a bisericii mari, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. După moartea mucenicească a domnitorului şi a fiilor săi, mănăstirea a fost supusă la grele încercări, fiind în mai multe rânduri ocupată de trupe străine şi prădată în timpul războaielor austro-turce şi ruso-tu
Către sfârşitul secolului al XIX-lea însă, viaţa de obşte în această mănăstire s-a stins, pentru a fi reluată abia în anul 1952, din păcate nu pentru mulţi ani. Tot atunci a fost adusă şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, îmbrăcată ulterior în argint. Astăzi mânăstirea are 36 de maici şi surori, stareţă fiind Maica Stavroforă Eufrosina Stanciu.

ZIUA II

În următoarea zi, duminică dimineață, 27 martie, vom pleca spre Crainici pentru a participa la Sfânta Liturghie și Parastasul Părintelui Nil Dorobanțu. 
După terminarea slujbei, vom porni spre București, oprindu-ne pentru o închinăciune  la Mănăstirea Tismana, veche lavră de spiritualitate ortodoxă în România, și mormântul „Cuviosul Gherontie”, un nebun pentru Hristos, care s-a angajat cu întreaga fiinţă slujirii lui Dumnezeu şi semenilor.
Întoarcerea acasă, cu ajutorul Domnului, va fi duminică seara, 27 martie, în jurul orei 21.00.

Costul pelerinajului, este de 250 lei/ persoană și va include următoarele servicii: transportul cu autocar sau microbuz și cazarea la hotel trei stele.

Vă invităm să efectuați înscrierea la Florina Ionescu, nr de tel 0760 141 744 sau email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și plata până pe data de 12 martie 2022, inclusiv.
Plata se poate face numerar la sediul fundației noastre sau prin OP în contul nostru bancar: RO 75 BRMA 0810 0296 7430 0000, cu mențiunea, la detalii de plată: "pelerinaj și numele pelerinului". Cei care faceți plata în cont, vă rugăm să ne trimiteți copia după ordinul de plată. Pentru înscriere avem nevoie de numele și prenumele pelerinului, numărul de telefon mobil și adresa de email.

Vă rugăm pe toți cei care deja v-ați înscris să efectuați plata pelerinajului, avans sau integral.

Vă așteptăm cu bucurie alături de noi!