Dragii noşti,

Pe data de 20 mai 2010, domnul Dan Lucinescu a lansat cea de 19-a carte:Homo Planetarius. Ne bucurăm să o aducem în atenţia dumneavoastră!

Dacă în trecut deplasările de populaţii au fost consecinţele factorilor istorici, astăzi ele se produc ca urmare a comprimării timpului şi scurtării distanţelor, dând naştere unor societăţi cosmopolite. Homo Planetarius prezintă câteva din cele mai importante cazuri de refugieri şi emigrări din motive politice, oferindu-ne, printre altele, detalii interesante despre Zidul Berlinului, drama populaţiei româneşti, poloneze, dar şi despre cazuri individuale de exilaţi.





Dragii noştri,

Am ajuns la Mănastirea Prislop, pentru a ne ruga la mormântul Părintelui nostru ocrotitor. În prima jumătate a zilei am ajuns la Schitul-Monument de la Aiud, înălţat Sfinţilor Martiri Români trecuţi la Domnul în temniţele comuniste. Părintele Augustin, cel care slujeşte la Schitul din Aiud, ne-a primit cu o deosebită căldură vorbindu-ne despre mucenicia celor care au trecut prin închisoare. Cu mare surprindere cei prezenţi au aflat de existenţa osuarului din partea de jos a bisericii şi au avut ocazia să se şi închine la Sfintele Moaşte adică la osemintele celor ucişi în închisoare, care au săvârşit până acum mai multe minuni. Părintele Augustin ne-a arătat urmele de tortură care se păstreză pe osemintele Sfinţilor. A fost cutremurător şi impresionant cu atât mai mult cu cât alături de noi se afla domnul Dan Lucinescu, unul dintre mărturisitorii şi supravieţuitorii de la Aiud.
De altfel, de-a lungul călătoriei domnul Dan Lucinescu ne-a mişcat inimile cu povestiri atât despre temniţele comuniste, cât şi despre întâlnirile sale cu Părintele Arsenie Boca. 

Spre seară, în jurul orei 20:00, am ajuns la mormântul Sfântului Ardealului care a făcut cu toţi o minune: niciunul dintre noi nu am mai simţit oboseala şi disconfortul celor 12 ore de călătorie, o linişte celestă cuprinzându-ne pe toţi. Imediat cum am ajuns la mormânt nimeni nu mai avea nicio problemă. Am plecat de acolo plutind, gândindu-ne la binecuvântarea dată de Dumnezeu acelui loc sfânt.

A doua zi, ne-am întors la Mănăstire, participând la Sfânta Litughie. În drumul către Bucureşti, ne-am oprit şi la Mănăstirea Lainici, atât de dragă nouă, unde vieţuieşte părintele Adrian Făgeţeanu care a făcut parte din Rugul Aprins şi a slujit până acum câţiva ani la Mănăstirea Antim împreună cu smeritul părinte Sofian Boghiu.

Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi, la Părintele Arsenie!

AICI  va prezentăm imagini din pelerinaj iar mai jos câteva impresii ale celor prezenţi:

Acesta este primul pelerinaj la care am participat vreodată.Este ca o poartă care mi s-a deschis, ca o mână care mi s-a întins, o altă lume, mai curată, mai ziditoare care mi s-a arătat. Mă copleşeşte un sentiment de uimire şi mulţumire, că am fost şi eu aleasă să păşesc în aceste locuri sfinte, să văd adevarata dăruire şi iubire de Dumnezeu.
Cât despre locul de odihnă al Părintelui Arsenie, atâta încărcătură de sfinţenie, de frumuşete şi de har, nu cred să mai fi vazut în această lume. Un gând de profund respect şi afecţiune pentru domnul Lucinescu, oare ce va fi lumea noastră fără oameni ca el?                                                                                                                                                                                                                              Simion Denisa Cristina

Pot spune ca au fost două zile de mare încărcătură emoţională pentru mine, fiind prima dată  cand ajungeam în acele locuri pline de sfinţenie.M-am simţit foarte bine alături de toţi cei care ne-au acompaniat în acest pelerinaj, chiar dacă nu am reuşit să vorbesc cu toţi...A fost într-adevăr o sărbătoare să îl cunosc pe domnul Lucinescu , iar puţinele cuvinte pe care mi le-a adresat mi-au spus totul: ,,nu întâmplător a ales Dumnezeu să ne adune împreună  azi”...                                                                              
                                                                                                                                             Iftinchi Olga

„Sufletul meu, epuizat de vieţuirea supraaglomerată şi artificială şi descurajat de întâlnirile cu prea mulţi oameni robiţi de patimi, era foarte însetat. Era însetat de frumos şi de spiritualitate. În acest pelerinaj am putut să-mi potolesc setea de frumos admirând natura cu care Dumnezeu a înzestrat aceste pământuri dar şi setea de spiritualitate, căci m-am întâlnit cu Sfinţii. Întâlnirea mea cu ei, deşi prilejuită de rămăşiţele lor pământeşti, a fost în duh. Ei au trăit vremuri în care integritatea se pedepsea cu închisoarea şi cu moartea, noi trăim vremuri în care integritatea se vinde la colţ de stradă, la cornete de 1 leu. În duh, Ei m-au aşteptat cu cupe de har. Mulţumesc lui Dumnezeu, lor şi organizatorilor.
                                                                                                                                   Gabriela Alexandru

„Într-o lume a materialismului, a afirmării pentru lucruri mici, meschine şi fără viitor, cu ajutorul şi datorită acestui Pelerinaj, am înţeles că minunile există. Îmi explic de ce şi cu ajutorul cui ne definim existenţa şi spiritul curat. Spunem că suntem cu toţii oameni, dar este absolut obligatoriu să şi dovedim!”
                                                                                                                                           Anca Tănase

„Un colţ de Rai la care Părintele Sfânt Arsenie ne aşteaptă şi ne cheamă cu dragoste. E ceva mirific.”                                                                                                                                                 Viorica Ghiorghe

„A fost un pelerinaj de suflet. M-a impresionat tot ce am văzut şi am auzit la Schitul Înălţarea Sfintei Cruci de la Aiud. Trăirile la mormântul Părintelui Arsenie sunt greu de povestit. Este un loc cu o încărcătură spirituală de neimaginat. M-am bucurat de tot ce am aflat din povestirile domnului Lucinescu şi ale domnului Filip.” 
                                                                                                                                       Vorica  Ionescu

„La Aiud, se conturează cel mai dureros diferenţa între înaintaşii noştri, care mureau pentru principii şi noi, care nu ştim ce să facem cu prezentul. Dramele petrecute aici mă înspăimântă dar trebuie ştiute. La Prislop, Părintele e prezent şi ajutorul lui se vede...” 
                                                                                                                                           Carolina Bigu

„Îi mulţumim Bunului Dumnezeu pentru că ieri ne-a arătat o părticică din Rai.”
                                                                                                                                         Ovidiu si Oana

„Prislopul este un loc divin. Te cucereşte imediat liniştea, aerul proaspăt, verdele ce te înconjoară, peisajul, munţii. Văzusem poze cu rânduri lungi de pelerini, ce străbăteau drumul către mormântul Sfântului Ardealului să se închine lui, să se roage, să-i ceară ajutorul. Ştiu că o să mă mai întorc aici cu bucurie, ori de câte ori o să am ocazia.
Despre Aiud: nu ştiu cum au suportat oamenii aceia chinurile monstruoase, cum au supravieţuit încă mulţi ani ca să povestească şi să-i convingă pe alţii că dacă credinţa e adevărată, ea face minuni. Mă închin lor!”
                                                                                                                                          Cristina Burlui




 

 

 

 

 

La sfârşitul săptămânii trecute, Fundaţia noastră a organizat un pelerinaj la Prislop, cu ocazia comemorării a 20 de ani de la plecarea la Domnul a Sfântului Părinte Arsenie Boca. La acest pelerinaj ne-au însoţit 20 de membri şi prieteni ai Fundaţiei, oameni care au dorit să fie prezenţi la manifestările care au avut loc la Mănăstirea Prislop şi să treacă pe la mormântul celui care este numit Sfântul Ardealului.

Astfel, vineri, 27 noiembrie, către seară, am reuşit să trecem cu toţii pe la mormântul Părintelui; nu îndrăznesc să spun la Părintele acasă, pentru că Sfinţia Sa are locul sus în ceruri, alături de Dumnezeu, de unde poate veghea asupra întregii ţări şi astfel poate interveni pentru fiecare dintre credincioşii care îi cer ajutorul, după cum ne-a îndemnat chiar Părintele Arsenie înainte de a pleca la Domnul, în anul 1989.

A fost o seară frumoasă, în care fiecare dintre noi s-a rugat şi s-a recules la mormântul Părintelui, iar o parte dintre pelerini, în pofida întunericului, au reuşit să ajungă şi la Peştera Sfântului Ioan de la Prislop, unde s-a aşternut o pace desăvârşită peste fiecare dintre cei prezenţi acolo.

Ceea ce s-a întâmplat însă a doua zi a depăşit orice închipuire.
       

Întrucât oamenii se îndreptau în număr foarte mare către mănăstire, după ora 6 dimineaţa circulaţia a fost întreruptă în Silvaşul de Jos, astfel că pelerinii a trebuit să parcurgă pe jos distanţa de 7 kilometri şi chiar mai mult, urmând ca, în mod evident, să parcurgă aceeaşi distanţă şi la întoarcere. Am fost astfel nevoiţi ca în plină epocă modernă să trăim experienţa pe care o trăiau în urmă cu 50-60 de ani românii care doreau să-l vadă şi să-l audă pe Sfântul Ardealului.

Întregul drum a fost impresionant. Am văzut oameni de toate vârstele şi condiţiile sociale, mulţi copii ţinuţi de mână de părinţi, bunici care se bucurau de încercarea de a parcurge o distanţă cu care nu sunt obişnuiţi, considerând-o ca pe o mică jertfă, care cu siguranţă a fost compensată din plin de înaltele trăiri pe care le-au avut apoi în timpul Liturghiei şi slujbei de pomenire la care au participat.

Mult mai impresionante însă au fost imaginile din incinta mănăstirii, unde numai în timpul Liturghiei au fost prezenţi între 40.000 şi 50.000 de oameni.
În jurul bisericii era o mare de oameni, care participau la Sfânta Slujbă, în timp ce mai sus oameni dispuşi pe mai multe rânduri, într-o coadă de câteva sute de metri, aşteptau să treacă pe la mormântul Părintelui Arsenie. Alte zeci de oameni ocupau dealurile din curtea mănăstirii, cu lumânări aprinse în mână. Au fost momente de emoţie sublimă şi multe lacrimi au curs în timp ce mii de oameni se rugau într-un glas şi cântau, demonstrând că în primul rând credinţa e cea care ne face să fim uniţi.

Sâmbătă, 28 noiembrie, am primit o lecţie importantă: deşi noi, oamenii, facem lucrurile după înţelegerea noastră, Dumnezeu le aşează după ştiinţa Sa divină. Astfel, la 50 de ani de când Părintele Arsenie a fost împiedicat să slujească şi la 20 de ani de la plecarea Sa la Domnul, oamenii continuă să vină tot mai mulţi spre locul din care în urmă cu zeci de ani românii îşi luau hrana spirituală.

Totodată, ca o ironie a sorţii, dacă în urmă cu 50-60 de ani jandarmii şi Securitatea îl chinuiau pe Părintele Arsenie, ieri cele două instituţii erau reprezentate de un număr destul de mare de oameni prezenţi de-a lungul traseului între Haţeg şi Prislop şi în incinta mănăstirii, pentru a veghea la buna desfăşurare a evenimentului. Mai mult decât atât, îi ajutau pe prelaţi şi pe maici şi chiar i-am văzut pe unii închinându-se în timpul slujbei.

În ciuda celor aproape 15 kilometri parcurşi pe jos (trebuie să menţionez că în grupul nostru am avut şi persoane în vârstă de 70 de ani şi cu probleme de sănătate, care prin rugăciune către Părintele Arsenie au reuşit să parcurgă cei 15 kilometri) şi a oboselii acumulate, drumul de întoarcere către Bucureşti a fost extrem de lin şi parcă am plutit pe parcursul celor 400 de kilometri.
La momentul de trecere între sâmbătă şi duminică am încheiat un pelerinaj de 2 zile minunate, care cu siguranţă se vor întipări în memoria fiecăruia dintre participanţi.

Fie ca să ne întărim şi să creştem în credinţă, să căutăm şi să urmăm învăţăturile Sfântului Părinte Arsenie şi poate că astfel vom ajunge şi noi să urcăm pe „Cărarea Împărăţiei”!

                                                       Cristian Filip, preşedinte Fundaţia Creştină Părintele Arsenie Boca



 

 

 

 

 

În perioada 25-29 noiembrie 2009,
Fundaţia noastra participă la Târgului Internaţional GAUDEAMUS – Carte de Învăţatură,ediţia a XVI-a, în Pavilionul Central Romexpo, la stand 307B.
Gaudeamus2009

Deschiderea oficială a târgului va avea loc miercuri, 25 noiembrie, ora 12.00.Programul de vizitare a Târgului este următorul:

  •  miercuri – vineri: între orele 11.00 şi 20.00;
  •  sâmbătă, între orele 10.00 şi 20.00;
  •  duminică, între orele 10.00 şi 16.00.

 

Accesul general al vizitatorilor în incinta târgului este permis pe baza biletelor de intrare, în valoare de 4 lei , sau a abonamentelor valabile pentru întreaga perioadă, în valoare de 10 lei. Biletele de intrare şi abonamentele constituie totodată şi suportul pentru Tombola GAUDEAMUS, având ca mare premiu un autoturism Dacia Sandero. Elevii, studenţii, cadrele didactice, pensionarii, membrii uniunilor de scriitori şi jurnaliştii au acces gratuit, pe baza documentelor specifice.

Mai multe despte targ, CLICK AICI.

Vă aşteptăm cu drag!







Săptămâna trecută fundaţia noastră a avut plăcerea de a organiza primul ei eveniment la Cluj Napoca cu ocazia lansării volumelor „Voievodul” şi „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, semnate de mentorul nostru, Dan Lucinescu.
Cărţile, lansate deja la Bucureşti, au fost prezentate publicului clujean joi, 22.10.2009, în sala „Ioan Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din oraş de către chiar autorul lor, care a vorbit despre unele momente din vieţile celor doi voievozi, amintind de aprecierea de care se bucurau atât printre oamenii simpli, cât şi printre boieri.
De asemenea, domnia sa şi domnul Cristian Filip le-au prezentat clujenilor activitatea fundaţiei şi i-au îndemnat să ni se alăture în eforturile de a sprijini reconstrucţia societăţii pe baze morale. Cu ocazia vizitei la Cluj, domnul Lucinescu si domnul Cristian Filip s-au întâlnit cu Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

                              
     
Vineri, 23.10.2009, la Colegiul Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, în prezenţa a circa 130 de elevi, fundaţia noastră a lansat frumoasele cărţi „Voievodul” şi „Ştefan cel Mare şi Sfânt”.
Domnul Dan Lucinescu a vorbit despre faptele măreţe ale marelui nostru voievod Mihai Viteazul precum şi de cele ale Sfântului Ştefan cel Mare în faţa unor tineri deosebiţi şi dârji. Elevii colegiului l-au impresionat pe domnul Dan Lucinescu prin căldura de care au dat dovadă, înconjurându-l cu stimă pe cel care a absolvit la rândul său un colegiu militar. Foarte impresionaţi de viaţa eroului nostru, elevii au dorit ca amintirea întâlnirii cu această personalitate să fie imortalizată în câteva fotografii.
Fundaţia le mulţumeşte gazdelor, în special doamnei directoare Dorina Trifon, care a făcut posibilă prezenţa noastră acolo, precum şi domnului comandant Diaconu şi părintelui-profesor de religie al Colegiului.
    
                               

Căutare site

Noutăți Magazin

Abonare Buletin Informativ

Acest site foloseste cookies pentru cea mai buna experienta de navigare pe site-ul nostru. Daca continuati navigarea inseamna ca sunteti de acord cu aceste conditii.