Dumitru Dan Lucinescu s-a născut la 21 mai 1927 în Botoşani, în familia magistratului Teodor Lucinescu şi a Alexandrinei.
Absolvent al Colegiul Naţional Militar „N. Filipescu” şi „Ştefan Cel Mare” din Cernăuţi. Absolvent al unor şcoli de zbor cu brevetele A, B şi C luate la Braşov la vârsta de 16 ani. Demisionează din Şcoala Militară de Ofiţeri de Aviaţie şi se înscrie la Facultăţile de Matematică şi de Fizică la Iaşi. Protestează pe cale intelectuală împotriva doctrinei comuniste din România.
Student în anul III la Iaşi, este arestat la 24 aprilie 1948 şi condamnat de Tribunalul Militar Iaşi ca şef de lot la:
- 15 ani de muncă silnică pentru crimă împotriva ordinii sociale;
- 10 ani de muncă silnică pentru delict de uneltire;
- 8 ani de muncă silnică pentru instigare contra ordinii sociale;
- 5 ani de muncă silnică pentru colportare de materiale interzise.
A executat o detenţie de 15 ani la Târgu Neamţ, Iaşi, Suceava, Jilava, Piteşti, Gherla, Aiud. A fost coleg de celulă în închisoarea Suceava (azi, sediul Prefecturii) cu părintele Iustin Pârvu. A trecut prin „reeducarea” de la Piteşti, fiind martor şi victimă a torturilor inumane din această închisoare. A fost torturat timp de aproape 6 luni între decembrie 1950-mai 1951. Parte din această experienţă este împărtăşită în documentarul „Lupta și jertfa lui Dan Lucinescu”, disponibil spre vânzare prin Fundaţia Creştină Părintele Arsenie Boca.
În perioada detenţiei sale:
Tatăl a lucrat ca muncitor cu domiciliu obligatoriu la Roman, cu confiscarea averii;
Mama a fost condamnată politic;
O soră, studenta in anul 5 la arhitectura, a fost condamnată politic 3 ani;
Alta soră, studentă la medicină, abandonează şcoala şi este adoptată de o mătuşă pentru a putea lucra ca asistent medical.
Activitate ştiinţifică:
Autor al volumelor „Tehnologii ultrasonice, magnetoscopice şi de analiză spectrală” (1968);
Devine cercetător la centrul de Mecanica Solidelor al Academiei Române (1969);
Absolvent cu nota maximă al Facultăţii de Mecanică Bucureşti, al cursului de Pedagogie şi cursului post-universitar de Energie Nucleară (1975);
Lector pentru cursurile post-universitare la Politehnica Bucureşti şi pe platforma Măgurele;
Autor a patru invenţii brevetate în ţară şi în străinătate, cea mai importantă fiind focalizarea fascicolului de ultrasunete, care a permis apariţia aparaturii şi tehnicilor medicale bazate pe ultrasunete (determinarea sexului fătului, chirurgia bazată pe ultrasunete etc.);
Publică peste 300 de lucrări tehnice;
A elaborat tehnologiile de control nedistructiv (NDT) pentru grupul nr. 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă şi indicatorii de calitate a imaginii (ICI);
Adeţinut timp de mai mulţi ani funcţia de şef al Laboratorului Central din Institutul Naţional de Motoare Termice din cadrul Ministerului Energiei;
Anul 1992 îl găseşte în fruntea Serviciului Investiţii Nucleare, de unde se pensionează si părăseşte ţara pentru a se stabili în Suedia.
Membru al Societăţii Naţionale Suedeze NDT din 1992.
În ultimii ani, militează activ în ţară, pentru renaşterea conştiinţei naţionale, pe care dânsul o consideră cel mai dureros lucru pierdut în cei 45 de ani de comunism şi devine membru fondator al Fundaţiei Creştine Părintele Arsenie Boca, văzută ca un instrument care să concretizeze renaşterea poporului român. A fost un apropiat al părintelui Arsenie Boca şi al părintelui Ilie Cleopa.
Autor al cărţilor:
Ciclul VITRALII
Spre război
Sfârşit întunecat de Ev
Lupta
Jertfa
Întoarcerea din Neguri
Sfârşit de lumi
Din Scandinavia la Pontul Euxin
Spania
Ancorare în absolut
Sfârşit de lumi
Omul - creaţie divină
Depăşirea condiţiei umane
Efemeritate şi divin
Ştefan cel Mare şi Sfânt
Destine Aspirații,
Părintele Arsenie Boca, un Sfânt al zilelor noastre,
Voievodul,
Homo Planetarius.
