(Foto: Sf. Ioan Rusul)

Aflându-ne în Postul Mare, o perioadă de înnoire duhovnicească, a pocăinței, a curățirii inimii și minții, de reîntoarcere către poruncile Domnului și către aproapele nostru, vă invităm să participați în pelerinajul pe care, cu ajutorul lui Dumnezeu, fundația noastră îl va organiza, duminică 31 martie 2019.
Cost: 65 lei/persoană - include serviciile de transport cu autocarul/ microbuz.
Programul de desfășurare al pelerinajului:

Traseul: București - Mănăstirea Sfântul Ioan Rusul - Mănăstirea Comana - Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - București
Întâlnirea va fi duminică 31 martie 2019, ora 7.30, iar plecarea va fi la ora 7.45.
Locul întâlnirii: Piața Victoriei, Parcarea Centrală.
La înscriere avem nevoie de numele și prenumele pelerinului, numărul de telefon mobil, adresa de email. Cei care faceți plata în cont, vă rugăm să ne trimiteți copia după ordinul de plată pe adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
Notă: Banii plătiți în avans, pentru pelerinaj, nu pot fi recuperați ulterior, în caz că vă răzgândiți și nu mai mergeți.
Înscrierile și plata integrală pentru pelerinaj se fac până pe data de 29 martie 2019, inclusiv.
Odată cu înscrierea, vă rugăm să alegeți următoarele metode de plată: numerar, direct la sediul nostru, în intervalul orar 9 - 15, sau prin virament în următorul cont:

FUNDAȚIA CREȘTINĂ PĂRINTELE ARSENIE BOCA
C.U.I: 252 36 717
RO 75 BRMA 0810 0296 7430 0000
Banca Românească – Sucursala Domenii
specificând la detaliile plății: „Pelerinaj 31 martie 2019” și numele pelerinului.

Fundaţia noastră a început să funcţioneze de pe data de 27.05.2009, avându-l aşadar ocrotitor si pe Sfântul Ioan Rusul alături de Părintele Arsenie Boca. Pentru a aduce mulțumire Sfântului Protector, vom participa la Sfânta Liturghie în Mănăstirea Sfântul Ioan Rusul care datează din anul 2008 și este prima mănăstire din ţară construită în cinstea acestui Sfânt 
Fiind soldat, Sfântul şi-a ales ca locaţie, o fostă unitate militară, sălăşuindu-se între ostaşii lui Hristos care sunt monahii. Mănăstirea este situată la marginea localităţii Slobozia, aproape de Dunăre, pe ruinele unei foste unităţi militare a Poliţiei de Frontieră Giurgiu, la marginea unei păduri frumoase, o oază de lumină spirituală pentru toţi cei care păşesc pragul sfântului locaş.
Biserica mânăstirii adăposteşte într-o raclă părticele din moaştele Sfântului Ioan Rusul şi părticele din moaştele a mai multor sfinţi: Sfântul Ioan Gura de Aur, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Elefterie, Sfântul Haralambie, Sfântul Siluan Athonitul, Sfinţii 14.000 de prunci ucişi de Irod, Sfântul Ignatie Teoforul, Sfântul Policarp al Smirnei și părticele din Sfânta Cruce.
Continuăm pelerinajul nostru către Giurgiu și vom poposi la Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, aflată la intrarea în localitate. Este o biserică din lemn, opera meșterilor cioplitori din BârsanaȚării Maramureșului. Pictura interioară este realizată în stil neo bizantin si zugrăveste importantele evenimente din istoria mântuirii neamului omenesc, icoane vechi de peste 200 de ani înfațișând scene biblice petrecute cu 2000 de ani în urmă, alcătuiesc catapeteasma care desparte altarul de naos.
Un alt obiectiv important în pelerinajul nostru este și Mănăstirea Comana, ctitorită de Vlad Țepeș în anul 1461, ca o mănăstire-cetate, care însă s-a ruinat până la finele secolului al XVI-lea. Locul pe care a fost înălţată  Mănăstirea era odinioară o insulă în mijlocul mlaştinilor, iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, uşor de incendiat la vreme de primejdie.
Mănăstirea Comana s-a aflat în centrul atenţiei în timpul luptelor antiotomane din 1657-1662, precum şi în vremea războiului ruso-austro-turc din 1768-1774. Afectată de războaie şi de proastă gospodărire, mănăstirea s-a degradat treptat. În anul 1728, Mănăstirea Comana este închinată  Patriarhiei Sfântului Mormânt din Ierusalim, de către Nicolae Mavrocordat. Prin această închinare, mănăstirea începe să-şi piardă din averi şi moşii.
După secularizarea averilor mănăstireşti din 1863, călugării greci părăsesc Comana. De la această dată nu s-a mai făcut nicio reparaţie timp de peste 100 de ani, toate moşiile fiind expropiate, iar mănăstirea devenind biserică parohială a satului. La 1877, în timpul Războiului de Independenţă, Prefectura judeţului a fost găzduită în localul fostei mănăstiri. La sfârşitul secolului trecut locuia într-o aripă arendaşul moşiei, iar în cealaltă funcţiona Şcoala satului.
În anul 1932 se construieşte în incinta Mănăstirii Comana Mausoleul Eroilor căzuţi în primul război mondial în luptele de pe Neajlov, după indicaţiile marelui istoric Nicolae Iorga, din anul 1919.  
În baza acestor cercetări s-au efectuat lucrări de restaurare a întregului complex. Biserica, grav afectată de cutremurele din 1977 şi 1986 a fost consolidată în întregime în 1988 – 1990, urmând ca în anii următori să fie repictată.
În anul 1992, prin purtarea de grijă a vrednicului de pomenire, Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Comana redevine mănăstire de călugări, cu viaţă monahală de obşte.
Cu inima plină de bucurie, ne vom întoarce în București la sfârșitul zilei cerând Preamilostivului Dumnezeu să ne ajute să devenim mâinile iubirii Sale milostive întrucât numai binele pe care l-am făcut pentru alții îl vom lua cu noi ca lumină în suflet spre a noastră mântuire și slava Preasfintei Treimi.