bineCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „DINCOLO DE INTAMPLARI...”
„Ca Dumnezeu uneori pedepseste raul si uneori rasplateste binele, e ca sa stie omul ca raul se pedepseste si binele se rasplateste.
Daca o face rar in lumea aceasta, e semn ca o face sigur in cealalta. Daca uneori nu rasplateste binele dreptului e semn ca-i lucreaza rabdarea. In amandoua cazurile Dumnezeu asteapta sfarsitul omului: in ce sfarseste omul; fie ca a fost multa vreme bun, dar pierzand rabdarea in nevointele binelui, isi pierde socoteala si deci plata, fie ca a fost multa vreme rau «si venindu-si intru sine» se intoarce catre Dumnezeu, si cele de pe urma ale omului au ultimul cuvant.
O rasplata aici si imediata, pentru toate faptele, ar dauna libertatii omenesti. Raul nu s-ar face de frica pedepsei. Binele s-ar face din interesul rasplatii. S-ar micsora ceva din slava lui Dumnezeu si s-ar micsora si prestigiul fiintei omenesti.
Iata prin urmare la ce climat de libertate si dragoste dezinteresata vrea Dumnezeu sa-si ridice fiii, la Sensul lor metafizic, cel ascuns in Dumnezeu, care Duh este si Iubire si Adevar, si acestea fac si pe oameni cu adevarat liberi si cunoscuti si lor insisi ca atare.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p.190
(Sursa foto)

pictura Arsenie Boca 01Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „MARELE   EXAMEN”
„Lumina dinauntru e aceea care-i descopera adevarata fiinta. Cand aceasta lumina launtrica s-a aprins, atunci intr-o clipa cunosti ca, pentru om, descoperirea lui Dumnezeu intr-insul, este propria lui descoperire. Si inspre acolo se indreapta aspiratia lui: spre descoperirea sufletului sau, adica descoperirea lui Dumnezeu in sufletul sau. Omul se desavarseste si ajunge expresia suprema cand sufletul lui se recunoaste in vesnicie, - ceea ce e propria sa revelatie. Adevarata restriste a omului sta in faptul ca nu izbuteste deplin sa-si aduca ia expresie propria-i fiinta, ca e tulburat de eul sau si-si pierde vremea cu lucruri de nimic.
Iubirea de sine nu trece peste hotarele sale personale: ceea ce e mai pretios intr-insul se intuneca si adevarata Iui fiinta nu iese la iveala. Aceasta aspiratie dupa tiparul desavarsit al fiintei e inradacinata in om mai profund ca foamea si setea si ca patima de bogatie si slava. Si aceasta aspiratie nu e numai in el; ea e in adancul intregii fapturi; e necontenitul impuls al revelatiei, duhul vesnicei descoperiri intr-insul. Descoperirea nemarginitului in marginit (Taina Bunei Vestiri, n.n.) nu se arata in toata plinatatea ei nici in cerul instelat, nici in frumusetea florilor. Numai in sufletul omului. Caci aci Vointa cauta sa se descopere in vointa omului si libertatea isi ia rasplata suprema in jertfa lui libera.

Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p.66
(Sursa foto)

biserica draganescu 600x396Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „IN PUSTIA CARANTANIEI”
„Simti o misiune ? - impotrivirile te-asteapta !
De aceea ai nevoie de post si rugaciune catre Cel Atotputernic, care ti-a dat misiunea, sa o sprijineasca. Acestea otelesc sufletul in fata adversitatilor, in fata jertfei.
Cunoastem pustia Iordanului: Ioan invata pe oameni lupta cu ei insisi, lupta pocaintei. in pustia Carantaniei, coama unui munte uscat, nu locuiau decat fiarele, vulpile si sacalii. Aci a venit Iisus. Iar la sfarsitul celor 40 de zile, cu a caror numar s-a numit insasi pustia, a venit si fiara cea mare: diavolul.
Fioroasa intalnire: Iisus si diavolul: antipozii singurei dialectici ireductibile. Singurii intre care e exclusa, din principiu, orice intelegere sau compromis.
Atunci de ce s-au intalnit ?
- Ca aceasta neintelegere absoluta intre Dumnezeu si Satana, sa devina neintelegere absoluta si intre oameni si Satana.”

Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 328-329.
(Sursa foto)

PantocratorCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „CUNOASTERE DE DUMNEZEU”
„Cuvantul: «De se vor aduna doi sau trei in numele Meu, acolo voi fi si Eu in mijlocul lor» se poate intelege in mai multe feluri, dupa sfintii Parinti. Se pot intelege si oamenii, se pot intelege si cele trei puteri ale sufletului, de care am pomenit si se pot intelege si cele doua sau trei parti ale omului: sufletul si trupul.
Subliniem aceasta centrare a fapturii noastre in jurul persoanei lui Iisus, fiindca de aceasta centrare a firii noastre in jurul, sau in mijlocul lui Dumnezeu, atarna calitatea crestinismului nostru.
E un crestinism defectuos acela care exalta numai cate una dintre aceste trei insusiri ale sufletului. De pilda: crestinismul nu e numai cunoastere, caci aceasta duce la rationalism, - la o micsorare a lui pe masura mintii omenesti, marginita si neajutorata. Nu e nici numai iubire sau sentiment, caci aceasta duce la misticism, care nu e sanatos, in cele mai multe cazuri, si sfarseste in fanatism. Nu e nici numai vointa, caci numai cu aceasta insusire, se ajunge la activism si autoritarism, un fel de dictatura in numele lui Iisus.
Prin urmare, cata vreme facultatile sufletesti nu-s unificate in Hristos, omul nu e centrat in jurul lui Dumnezeu, crestinismul sau e un
crestinism sectar, sau datator de secta.”

Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 97-98
(Sursa foto)

Iisus in zegheCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „RAZBOIUL NEVAZUT”
„Avem doua constiinte paralele: e fapt important acesta si aproape necunoscut. Subliniem: «constiinta religioasa» si „constiinta eului».
Adesea «constiinta religioasa» apare ca intunecata, pentru ca dusmana sa, «constiinta eului», cu o forta extrema, o tine in nemiscare. Ea continua totusi chiar asa sa dea marturie.
O inversare a situatiei - mantuirea - nu poate avea loc decat sub actiunea constiintei religioase, normative, revelata in Iisus Hristos.
In «constiinta eului» omul se intelege ca centru al lumii si reduce la el toate elementele existentei, de care se stie constient. 
In sfera «constiintei religioase», dimpotriva, se descopera in intregime dependent de o Putere care-l depaseste, il patrunde si-l atrage spre Ea (Pfenigsdorf).
Iata la ce adancimi se da razboiul nevazut.
Pe «constiinta eului» se grefeaza trufia, capetenia rautatilor. 
Pe «constiinta religioasa» se altoieste smerenia, mama tuturor virtutilor. Si una si alta au expresia lor exterioara, vazuta: una, dragostea ascultarii desavarsite (Filipeni 2,8) si alta indaratnicia si toata razvratirea.
Vapaia acestui razboi n-o stinge decat «smerenia - dulama lui Dumnezeu».
- Si e mai bine a fi smerit decat a sti ce este smerenia.”

Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 167
(Sursa foto)

Căutare site

Noutăți Magazin

Abonare Buletin Informativ

Parteneri

BannerFamOrtodoxa

Banner milo 2

 

 

Acest site foloseste cookies pentru cea mai buna experienta de navigare pe site-ul nostru. Daca continuati navigarea inseamna ca sunteti de acord cu aceste conditii.