iisus hristos ratiune supremaCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „BOGATUL ŞI SĂRACUL”
„Nu-i destul sa faci fapte bune: trebuie sa te faci tu insuti bun. Numai fapta buna, savarsita adesea, te imbunatateste. Faptele bune. pe langa rostul real ce-l au de-a ajuta pe Lazarii lumii, mai au si rostul ca sa-ti faca tie bunatatea, milostivirea, iubirea: a doua natura. si isi implinesc rostul acesta, al doilea, cu atat mai degraba, cu cat nu se urmareste acesta. E bine a face binele ca pe-un lucru de la sine inteles, simplu si firesc, cum rasare soarele.
Cu o ceapa zvarlita dupa un sarac, n-ai facut bunatatea a doua ta natura. Dar nu e vorba de a doua natura, e vorba de revenirea la natura noastra primara, natura noastra de obarsie, la care ne readuce Iisus.
Dumnezeu a facut totul din partea Sa. Mai urmeaza partea din partea noastra.
Deciziile acestea sau nepasarea de ele, hotarasc simplu si decisiv de vesnicia noastra.
Mai hotarator nu se poate vorbi !”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „ Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 157
(Sursa foto)

Maica DomnuluiCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „CERERI CU TALC...
„Zice careva ca pe un om il poti cunoaste mai bine dupa intrebarile pe care le pune, decat dupa raspunsurile pe care le da. Cuvantul se poate restrange si la un punct de vedere numai religios.
Adancimea sau superficialitatea lui Dumnezeu intr-un om, o poti cunoaste mai bine din lucrurile pe care le cere, decat din cuvintele pe care le spune. Astfel: unii nu-I cer nimic; altii Ii cer nimicuri; unii Ii cer «socoteala»; altii Ii cer lui Dumnezeu sa faca El ce vor ei. Pomelnicul s-ar putea lungi. Prescurtam. Plecand de la talcul rugaciunilor gasim si paradoxuri minunate. Sunt sfinti care, unii, ajungeau ca ingerii; care, unindu-se intru totul cu voia lui Dumnezeu, de la ei nu mai voiau nimic deosebit, de aceea nici nu-I mai cereau nimic.
Asa se aseamana inceputurile si sfarsiturile credintei: unii nu cer nimic, altii nu mai cer nimic. Sfintii cei mari, din desavarsita credinta si smerenie, nu mai cereau lui Dumnezeu nici macar mantuirea. Smerenia acestora atinsese desavarsirea. Totusi: mantuirea, desavarsirea, e acel «un lucru care trebuieste» (Luca 10,42), dupa cuvantul din Betania, in casa lui Lazar. Pentru acest «un lucru» - iertarea lumii - se roaga si sfintii din Cer. 
Dar simplificarea tuturor lucrurilor pana la sensul esential nu e deloc treaba usoara. Dar asa-s randuite lucrurile ca e destul sa se decida cineva profund, si cu urmari in viata, pentru a se motiva pe sine in existenta, si indata ii ploua impotriva toate «motivele» simplificate, droaia de nimicuri, vrand sa-l zadarniceasca, sa-i dovedeasca toata hotararea o usuratate.
De aceea trebuie mereu tinut in focarul atentiei: Sensul profund al vietii noastre «cel ascuns in Dumnezeu», si prin urmare neatins si neinteles de nimicurile de la suprafata vietii, chiar daca acestea, razvratindu-se, ne-ar manca de vii."
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Vii” , Editura Charisma, Deva, 2006, p.162
(Sursa foto)

unnamedCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „CEARTA" LUI IISUS CU PETRU
„Cine insa vrea sa scape de toropeala lumii acesteia, - caci dela «a vrea aceasta» incepe firul existentei sa capete Sensul transcendentei si se aprinde in ei Duhul lui Iisus, Duhul lui Dumnezeu, acestia toti isi risca sufletul si viata pentru Iisus si Evanghelie.
Cine a mentinut vie Evanghelia in constiinta veacurilor a fost intreg Calendarul sfintilor, care in tot chipul au murit curajos pentru Iisus si pentru Evanghelia imparatiei noastre. «Toti cati sunt manati de Duhul lui Dumnezeu, ei fiii lui Dumnezeu sunt, si n-au primit duh de robie, ca sa le fie iarasi frica, ci duhul infierii, prin care zicem lui Dumnezeu «Tata». Duhul insusi marturiseste impreuna cu duhul nostru ca suntem fii ai lui Dumnezeu» (Romani 8,14-16).
Atunci castigam mantuirea sufletului cand punem pret pe ea: pretul pe care l-a pus Iisus si toti sfintii. Pentru vesnicia noastra in imparatia lui Iisus nici pretul vietii si nici un pret nu e prea mare. Necazurile de acum nu sunt vrednice de-a fi puse in cumpana cu slava noastra viitoare."

Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Vii” , Editura Charisma, Deva, 2006, p.270
(Sursa foto)

prayerCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „CA DE LA SINE INTELES”
„Asa vrea Iisus sa ne insusim implinirea poruncilor.
Precum nu multumesti slujitorului tau fiindca te serveste, iar acela n-are nici un motiv sa se supere, tot asa si noi, fata de Dumnezeu, nu vom putea avea pretentia ca Dumnezeu sa ne multumeasca pentru ca I-am implinit poruncile. E drept ca El nu lasa nerasplatit nici macar un pahar de apa, dat cu dragoste vreunui insetat, in numele Lui, decum lucruri mai de seama.
Iisus nu admite nici lauda de la altii, nici lauda de sine. A fost laudat si Iisus de cateva ori, dar de fiecare data a ferit laudele de la Sine. Iisus insa s-a bucurat de cate unii oameni. 
Recunostinta era cea mai buna incurajare, - si Iisus o avea, desi in folosul omului era intoarsa.
Lauda de sine si lauda de la altii e slava desarta si ia faptei meritul de-a mai fi rasplatita de Dumnezeu. Iubitorii de slava desarta isi iau plata de la oameni, aici. Cei ce vor lua plata de la Dumnezeu, lucreaza pentru oameni ca pentru Dumnezeu, iar de la ei nu le trebuie plata desarta, sau daca aceia totusi le-o dau, ei o intorc lui Dumnezeu.
Iisus vrea ca fapta buna sa izvorasca natural dintr-o natura buna intr-un chip dezinteresat, cum creste bobul de grau si cum izvoraste apa din stanci, fara sa se preocupe de bunatatea lor. Fapta buna e buna numai daca e acoperita de smerenie. (Nu de fatarnicia smereniei sau de interes acoperit.) Smerenia e ca dragostea: nu cauta ale sale.”

Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Vii” , Editura Charisma, Deva, 2006, p.310
(Sursa foto)

manastirea horaita florentina mardari 146Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „HAINA DE NUNTA SI «SFATUL» DIN IAD”
„Haina noastra de nunta e imbracamintea sufletului in Lumina lui Hristos. E haina de la Botez, cand ne-am imbracat in Hristos si Hristos s-a imbracat in noi. 
Intrarea noastra in Crestinism e intrarea noastra in sfintenia lui Iisus.
Am inceput cu sfintenia.
De aceea copiii care mor botezati se mantuiesc fara pocainta. Haina lor de nunta e alba ca lumina.
Adaugandu-se anii haina se pateaza.
Sangereaza... Fiindca nu e simpla haina, ci e Fiinta: Omul din Cer, faptura cea noua.
Iar la nunta se cauta cata asemanare este intre tine si Iisus ?
Castigarea asemanarii cu Iisus are trecutul ei pe pamant. Iar asemanarea e in lumina. Lumina rezulta din capacitatea omului de iubire, de cunostinta si de suferinta.
Dar putini sunt oamenii pe pamant care sa nu pateze haina sfantului Botez. De aceea Dumnezeu, intru mila milostivirii Sale, a randuit al doilea botez, Botezul pocaintei: Taina Pocaintei sau spovedania, care reface stralucirea primului Botez.
Dar oamenii pun diferite motive sa nu vie la Taina Pocaintii. Iata cateva:
1. «N-am timp»  de Biserica. - De fapt n-au dragoste.
2. «Nu-s pacatos, ca altii» - Un fel de farisei moderni.
3. «Acuma suntem tineri; cand om fi batrani»  - Ca si cand ar avea cineva in scris ca va ajunge batranetele. Focul tineretelor crede ca poate insela pe Dumnezeu, lasandu-i batranetele. Caci intrebare daca vei ajunge batranetele si, cu o asa socoteala de viata, intrebare daca o gramada de doage si cioburi se vor mai putea pocai si vor fi primite.
Cei ce amana pocainta pe la batranete sunt asemenea oamenilor care vor sa treaca un rau mare, dar stau la marginea lui, asteptand pana trece toata apa. In viclesugul acestei socoteli se prind oamenii cei mai multi.

Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Vii” , Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 237-238
(Sursa foto)

Căutare site

Noutăți Magazin

Abonare Buletin Informativ

Parteneri

BannerFamOrtodoxa

Banner milo 2