invierea fiului vaduvei din nainCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „CONFLICT DECLARAT”
„Iata asa era Iisus: cel mai milostiv cu pacatosii si cu pacatoasele, care-si marturiseau pacatele, si in acelasi timp, prigonitor fara egal al pacatelor mintii: fatarnicia, prejudecatile, viclenia, cu un cuvant fariseismul. Ierta coruptia trupeasca pocaita, dar nimanui n-a iertat coruptia ratiunii. A crede ca esti in regula cu Dumnezeu, dand Templului zeciuiala din izma si marar, uitand dreptatea si iubirea, e o coruptie a ratiunii: e a observa amanuntele si a pierde principiile. Iar cand amanuntele vor parea fara principii inceteaza si acestea. Destramarea religiei provine dintr-o destramare a mintii in formalism, care apoi se stinge si el dintr-o reactiune impotriva lui. Iata ce voia sa previna si sa salveze Iisus: si amanuntele si principiile, si copacii si padurea.
Dar pe langa formalism mai era si viclenia acestor minti, pe care n-o putea suferi Iisus. Fariseii, vicleni fiind si fatarnici, intr-un fel erau si intr-altul aratau, nu puteau suferi indreptarea, ci aceasta li se parea o aluzie, un atac personal. De asemenea erau sensibili si legiuitorii.  
Iisus nu s-a scuzat niciodata, daca cineva s-a simtit atins de cuvantul Sau. Daca unii marturiseau ca se simt atinsi, ii ataca pe fata: «Vai si voua legiuitorilor, ca puneti legi si sarcini la altii, iar voi nici cu degetul cel mic nu le atingeti!»
Iata luptator, intemeietor de religie, religia spiritului, restabilind ratiunea si iubirea, factori principali ai persoanei, suportul desavarsirii.

Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p.177
(Sursa foto)

pictura Arsenie Boca 01Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „MARELE   EXAMEN”
„Lumina dinauntru e aceea care-i descopera adevarata fiinta. Cand aceasta lumina launtrica s-a aprins, atunci intr-o clipa cunosti ca, pentru om, descoperirea lui Dumnezeu intr-insul, este propria lui descoperire. Si inspre acolo se indreapta aspiratia lui: spre descoperirea sufletului sau, adica descoperirea lui Dumnezeu in sufletul sau. Omul se desavarseste si ajunge expresia suprema cand sufletul lui se recunoaste in vesnicie, - ceea ce e propria sa revelatie. Adevarata restriste a omului sta in faptul ca nu izbuteste deplin sa-si aduca ia expresie propria-i fiinta, ca e tulburat de eul sau si-si pierde vremea cu lucruri de nimic.
Iubirea de sine nu trece peste hotarele sale personale: ceea ce e mai pretios intr-insul se intuneca si adevarata Iui fiinta nu iese la iveala. Aceasta aspiratie dupa tiparul desavarsit al fiintei e inradacinata in om mai profund ca foamea si setea si ca patima de bogatie si slava. Si aceasta aspiratie nu e numai in el; ea e in adancul intregii fapturi; e necontenitul impuls al revelatiei, duhul vesnicei descoperiri intr-insul. Descoperirea nemarginitului in marginit (Taina Bunei Vestiri, n.n.) nu se arata in toata plinatatea ei nici in cerul instelat, nici in frumusetea florilor. Numai in sufletul omului. Caci aci Vointa cauta sa se descopere in vointa omului si libertatea isi ia rasplata suprema in jertfa lui libera.

Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p.66
(Sursa foto)

Cuvioasa ParaschivaCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „SEMANATORUL”
„Trebuie sa fim mai decisi pentru afirmarea lui Dumnezeu, de la care avem obarsia, fiindca ceilalti, care afirma numai materialitatea lumii, o afirma mai tare. si ni se cade noua, crestinilor, ca pe aceeasi masura sa-i afirmam totodata si spiritualitatea.
Necredinciosii, - spre rusinea noastra - isi cred necredinta lor mai tare decat credem noi credinta noastra.
(Sa n-aveti nici o teama: mintea, prin puterile sale numai, nu poate dovedi constrangator, nici ca este, nici ca nu este Dumnezeu).
De aceea, pentru ca puterile omului sunt hotarat marginite, de aceea a venit Iisus, Dumnezeu, personal, sa ne vorbeasca El cele ale eternitatii noastre. Aceasta este siguranta noastra in plus.
Impotriva lui Iisus oamenii n-au putut nimic, fie ca purtau toga filosofilor, fie ca purtau hlamida imparatilor.
Dar, lucru de tinut seama e ca: apartenenta noastra la Iisus e supusa incercarilor, prigonirilor, ba chiar si osandirii la moarte. Aceasta ne-a spus-o El cu toate prilejurile.
Asa trebuie sa fie: nimeni nu poate crede in Iisus nepedepsit !
Daca Iisus ne-a rascumparat din moarte vesnica cu pretul vietii, noi de asemenea castigam viata Lui lepadand pe-a noastra, daca vremea o va cere.
De aceea sunt ingaduite incercarile fiindca numai ele „coc" samanta pe pamant a „dumnezeilor dupa dar".
Acestia sunt crestinii, in care Iisus aduce rodul insutit.
Si intereseaza rodul - sensul dat vietii si mortii - si nu intereseaza pamantul de pe el.
Sa intelegem aceasta !.

Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 142-143
(Sursa foto)

72959 sf dimitrie izvoratorul de mir 1Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „CUVINTE INTERZISE”
„Cuvintele interzise orienteaza gresit sau dezorienteaza. Deci trebuie sa fii mai presus de cuvintele oamenilor, ca sa nu te-atinga nici ocara, nici lauda din ele. Cuvintele sunt fiinte vii, capabile sa faca treaba la care au fost trimise. Si traiesc pana la Judecata de apoi, dimpreuna cu toate urmarile lor. De aceea se zice: ca zece porunci are intelepciunea: de noua ori sa taci si o data sa vorbesti, si atunci putin.”

Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 206
(Sursa foto)

Iisus in zegheCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „RAZBOIUL NEVAZUT”
„Avem doua constiinte paralele: e fapt important acesta si aproape necunoscut. Subliniem: «constiinta religioasa» si „constiinta eului».
Adesea «constiinta religioasa» apare ca intunecata, pentru ca dusmana sa, «constiinta eului», cu o forta extrema, o tine in nemiscare. Ea continua totusi chiar asa sa dea marturie.
O inversare a situatiei - mantuirea - nu poate avea loc decat sub actiunea constiintei religioase, normative, revelata in Iisus Hristos.
In «constiinta eului» omul se intelege ca centru al lumii si reduce la el toate elementele existentei, de care se stie constient. 
In sfera «constiintei religioase», dimpotriva, se descopera in intregime dependent de o Putere care-l depaseste, il patrunde si-l atrage spre Ea (Pfenigsdorf).
Iata la ce adancimi se da razboiul nevazut.
Pe «constiinta eului» se grefeaza trufia, capetenia rautatilor. 
Pe «constiinta religioasa» se altoieste smerenia, mama tuturor virtutilor. Si una si alta au expresia lor exterioara, vazuta: una, dragostea ascultarii desavarsite (Filipeni 2,8) si alta indaratnicia si toata razvratirea.
Vapaia acestui razboi n-o stinge decat «smerenia - dulama lui Dumnezeu».
- Si e mai bine a fi smerit decat a sti ce este smerenia.”

Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 167
(Sursa foto)

Căutare site

Noutăți Magazin

Abonare Buletin Informativ

Parteneri

BannerFamOrtodoxa

Banner milo 2

 

 

Acest site foloseste cookies pentru cea mai buna experienta de navigare pe site-ul nostru. Daca continuati navigarea inseamna ca sunteti de acord cu aceste conditii.