Scris de Florina Ionescu

Categoria părinte: Noutăți

Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „SEMANATORUL CERULUI”

„Pilda Semanatorului e pilda lui Iisus, care si-a talcuit profetic soarta soliei Sale intre oameni. A talcuit-o si pe intelesul apostolilor, care L-au rugat sa le-o talcuiasca, dar tot a ramas si talcuirea pe care avea s-o aduca depanarea veacurilor.
Desi oamenii au fost totdeauna la fel, de aceste patru categorii: cu mintea batuta de toate vanturile invataturilor omenesti, ca o cale prafuita a lumii; cu o inima de piatra, fara focul iubirii intr-insa; cu simturile aruncate in hatisul dintre griji si placeri, si abia ca a patra parte, ca un pamant roditor de Cer, - totusi ceva se simte structurat deosebit si increstinat in lume.
Sunt minti ale lumii care gandesc contand pe existenta lui Dumnezeu. Sunt pietre, monumente de piatra, catedrale la care s-a lucrat sute de ani, care marturisesc pe Dumnezeu. Sunt griji si placeri parasite in decursul istoriei din cauza lui Dumnezeu. Iar despre sirul de sfinti ai veacurilor, rasfirati ca niste stele, nici nu mai pomenesc. 
Iisus a inclinat structural omenirea spre Cer.
Oamenii nu mai pot scapa de aceasta inclinare, fie ca-L marturisesc afirmandu-L, fie ca-L marturisesc tagaduindu-L pe
Dumnezeu.
Oamenii sunt provocati, individual, sa se pronunte intr-un fel sau altul, cum stau fata de solia lui Iisus.
Aceasta e biruinta cerescului Semanator!”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „CUVINTE VII, Editura Charisma, Deva, 2006, pp  140-141.
(Sursa foto)

Citește mai mult: STIRILE NOASTRE - 14 octombrie 2019

Scris de Florina Ionescu

Categoria părinte: Noutăți

Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „LUMINA SUFERINTEI”
„Drept aceea, cu lumina cunostintei fiind, in necazuri bucurati-va. Caci celui lamurit in caile lui Dumnezeu tot ce i se intampla spre mai multa lumina i se face, ori pricepem, ori nu pricepem aceasta. Grija noastra sa fie: de-a nu strica ce tocmeste Dumnezeu. «Gandeste-te la sfarsitul oricarui necaz fara voie si vei afla in el pieirea pacatului. De-ai fost pagubit sau ocarat sau prigonit de cineva, nu lua in seama cele de acum, ci asteapta cele viitoare. Asa vei afla ca omul acela ti-a fost pricina de multe bunatati, nu numai in vremea de aici, ci si in veacul viitor.» (Sf. Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, Filocalia, Sibiu, 1946)
Indreptarea prin incercari are o vreme a ei, care e mai lunga sau mai scurta, dupa cum prindem minte si ne statornicim sau nu in calea lui Dumnezeu. Daca sufletul se statorniceste in bine si purtarile dinafara de asemenea, amaraciunile incercarilor trec si vremea iarasi se intoarce spre bucurie, dimpreuna cu toate lucrurile, care nu ne mai stau impotriva. Vremea de amaraciune tine de obicei cat tine aplecarea spre mandrie; caci celui smerit nimic nu-i poate sta impotriva: nici lucrurile, nici oamenii si nici dracii. Inaintea lui Dumnezeu adevarata virtute e smerenia care tamaduieste, curata, apara si intoarce toate spre pace. Deci, cand amaraciunea incercarii si-a implinit lucrul, iarasi intoarce Dumnezeu toate spre bucurie.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cararea Imparatiei” , Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 46-47

Citește mai mult: STIRILE NOASTRE - 27 aprilie 2020

Scris de Florina Ionescu

Categoria părinte: Noutăți

Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „CERERI CU TALC...„
„Zice careva ca pe un om il poti cunoaste mai bine dupa intrebarile pe care le pune, decat dupa raspunsurile pe care le da. Cuvantul se poate restrange si la un punct de vedere numai religios.
Adancimea sau superficialitatea lui Dumnezeu intr-un om, o poti cunoaste mai bine din lucrurile pe care le cere, decat din cuvintele pe care le spune. Astfel: unii nu-I cer nimic; altii Ii cer nimicuri; unii Ii cer «socoteala»; altii Ii cer lui Dumnezeu sa faca El ce vor ei. Pomelnicul s-ar putea lungi. Prescurtam. Plecand de la talcul rugaciunilor gasim si paradoxuri minunate. Sunt sfinti care, unii, ajungeau ca ingerii; care, unindu-se intru totul cu voia lui Dumnezeu, de la ei nu mai voiau nimic deosebit, de aceea nici nu-I mai cereau nimic.
Asa se aseamana inceputurile si sfarsiturile credintei: unii nu cer nimic, altii nu mai cer nimic. Sfintii cei mari, din desavarsita credinta si smerenie, nu mai cereau lui Dumnezeu nici macar mantuirea. Smerenia acestora atinsese desavarsirea. Totusi: mantuirea, desavarsirea, e acel «un lucru care trebuieste» (Luca 10,42), dupa cuvantul din Betania, in casa lui Lazar. Pentru acest «un lucru» - iertarea lumii - se roaga si sfintii din Cer. 
Dar simplificarea tuturor lucrurilor pana la sensul esential nu e deloc treaba usoara. Dar asa-s randuite lucrurile ca e destul sa se decida cineva profund, si cu urmari in viata, pentru a se motiva pe sine in existenta, si indata ii ploua impotriva toate «motivele» simplificate, droaia de nimicuri, vrand sa-l zadarniceasca, sa-i dovedeasca toata hotararea o usuratate.
De aceea trebuie mereu tinut in focarul atentiei: Sensul profund al vietii noastre «cel ascuns in Dumnezeu», si prin urmare neatins si neinteles de nimicurile de la suprafata vietii, chiar daca acestea, razvratindu-se, ne-ar manca de vii."
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Vii” , Editura Charisma, Deva, 2006, p.162
(Sursa foto)

Citește mai mult: STIRILE NOASTRE - 28 iunie 2021

Scris de Florina Ionescu

Categoria părinte: Noutăți

Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ZACHEU VAMESUL”
Iata ca indreptarea omului „in fata Domnului" astupa gura oamenilor. Dar le-a astupat-o si Domnul, zicand: „Astazi s-a facut mantuire casei acesteia, caci si el fiu al lui Avraam este".
Se vede limpede ca Domnul ii are in vedere si pe cartitori, caci si lor le bate raspunsul, pentru ca de-ar fi vorbit Iisus numai cu Zacheu, i-ar fi zis acestuia asa: ca si tu, fiu al lui Avraam esti; dar nezicand asa, se vede ca le imprastia acestora tepele osandelor.
Iata prin urmare, ca omul care se indreapta, fie el oricat de vames si de pacatos, simte bucuria pe care n-o ranesc osandele, si nici el n-are om de osandit. De aci incepe omul sa samene cu Dumnezeu.
Cand vine Domnul la tine te dezlegi de toate, nu numai de nedreptatile tale, ci si de toata dreptatea ta. Cand „stai in fata Domnului" esti mai presus de lumea aceasta, mai presus de avutia lumii, mai presus de trancaneala si carteala vietii; - ai, cu un cuvant, ceva din linistea mai presus de lume a lui Dumnezeu.
De altfel nici n-ajungi „in fata lui Dumnezeu" pana n-ai intors toate ale Kesarului, inapoi Kesarului.
De aci incolo, incepe sfintenia.
 Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 25
(Foto:  Zacheu , un exemplu de lupta, pocainta si schimbare)

Citește mai mult: STIRILE NOASTRE - 1 februarie 2019