Scris de Florina Ionescu

Categoria părinte: Noutăți

Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „PORUNCA  DESAVARSIRII”
„Indaratnicii de noi, n-ar trebui sa vorbim despre aceasta porunca a desavarsirii si iubirii de vrajmasi, fiindca nu facem altceva decat ne scuzam mereu, ca nu putem. Cu alte cuvinte repetam acelasi pacat, pe care l-a facut Adam, dand vina pe Dumnezeu pentru caderea sa. Infruntam pe Dumnezeu, ca ne-a poruncit un lucru imposibil. 
Desavarsirea si iubirea de vrajmasi nu sunt nici macar sfaturi evanghelice; sunt porunci. Prin urmare cu implinirea sau neimplinirea lor, stam sau cadem din crestinism.
Sa nu descurajeze nimeni; fiecare are masura sa, pe care trebuie sa o ajunga. Pe ce cunoastem aceasta ? - Pe cele ce ni se intampla; pe cele ce ne vin fiecaruia sa le trecem, tinand seama de aceste doua porunci. Providenta conlucra cu noi pentru desavarsirea noastra: prin toate imprejurarile grele, din care nu putem iesi teferi decat lepadandu-ne de noi insine, ducand o cruce in fiecare zi si imbiati cu potrivnici, plini de ura, capabili sa ne si dezlege de viata aceasta.
Daca nu intelegem teserea Providentei, care urmareste desavarsirea noastra, prin tot felul de incercari inevitabile, atunci cadem in parerea ca desavarsirea noastra trebuie sa ne-o facem noi, ceea ce e o trufie fara seaman, incremenim desavarsirea intr-o problema. 
Cat suntem de departe de iubirea de vrajmasi, si zarea desavarsirii cat e de departe, ne sta proba faptul ca aproape in fiecare casa traiesc laolalta oameni care nu se inteleg.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „CUVINTE VII, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 126
(Sursa foto)

Citește mai mult: STIRILE NOASTRE - 30 septembrie 2019

Scris de Florina Ionescu

Categoria părinte: Noutăți

Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „IOAN, CAPATUL PROOROCILOR”
In pustia Iordanului, Ioan striga raspicat si plin de nadejde: 
«Pocaiti-va, caci s-a apropiat imparatia Cerurilor !» «S-a apropiat» - pana aci proorocii o prevesteau ca pe-un fapt al viitorului indepartat; acum imparatia mesianica era inaintea portilor. 
Ioan denunta coruptia nationala de la talpa pana la coroana, instiintarile solemne de la Dumnezeu i-au alarmat pe toti.
Multimile veneau sa-si marturiseasca pacatele si sa se boteze de la Ioan. Printre gloate se strecurau si multi carturari si farisei, care nu voiau sa piarda prilejul de-a se arata, tot ei, in fata multimilor, ca oamenii cei mai sfinti. Tainele lor vinovate nu ramaneau ascunse de ochii lui Ioan. Duhul lui Dumnezeu ii descoperea proorocului ca acestia-s oportunisti.
Faceau pe prietenii, ca sa-si asigure demnitati cand va veni Mesia.
«Pui de vipere !» «Ce credeti, ca scapati de urgia viitoare ?» N-aveti scapare fara roade de pocainta ! Avraam nu va va putea scapa, fiindca faptele voastre nu sunt faptele lui Avraam. Acum securea sta la radacina pomilor netrebnici si focul asteapta alaturea. Valoarea unui pom o hotarasc roadele, nu numele ce-l poarta. Marturisirea credintei fara indreptarea vietii, n-are nici o valoare. Pentru pacat, Dumnezeu este foc. Deci, sau te desfaci de pacat sau vei fi ars cu pacat cu tot. Si cum era multa vita salbateca, multi pomi padureti si foarte multa pleava in Israel, multi incepeau sa simta focul lui Dumnezeu arzandu-i. Intr-unii se aprindea focul pocaintei; intr-altii focul maniei si al faradelegii. Irod, ars de mustrarea proorocului, facea parte dintre cei din urma.
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 326-327
Foto: Sf. Ioan Botezătorul, pictat de Arsenie Boca

Citește mai mult: STIRILE NOASTRE - 6 ianuarie 2020

Scris de Florina Ionescu

Categoria părinte: Noutăți

Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „HAINA DE NUNTA SI  «SFATUL» DIN IAD”
„Haina noastra de nunta e imbracamintea sufletului in Lumina lui Hristos. E haina de la Botez, cand ne-am imbracat in Hristos si Hristos s-a imbracat in noi.
Intrarea noastra in Crestinism e intrarea noastra in sfintenia lui Iisus.
Am inceput cu sfintenia.
De aceea copiii care mor botezati se mantuiesc fara pocainta. Haina lor de nunta e alba ca lumina.
Adaugandu-se anii haina se pateaza.
Sangereaza... Fiindca nu e simpla haina, ci e Fiinta: Omul din Cer, faptura cea noua.
Iar la nunta se cauta cata asemanare este intre tine si Iisus ?
Castigarea asemanarii cu Iisus are trecutul ei pe pamant. Iar asemanarea e in lumina. Lumina rezulta din capacitatea omului de iubire, de cunostinta si de suferinta.
Dar putini sunt oamenii pe pamant care sa nu pateze haina sfantului Botez. De aceea Dumnezeu, intru mila milostivirii Sale, a randuit al doilea botez, Botezul pocaintei: Taina Pocaintei sau spovedania, care reface stralucirea primului Botez.
Dar oamenii pun diferite motive sa nu vie la Taina Pocaintei. Iata cateva:
1. „N-am timp" de Biserica. - De fapt n-au dragoste.
2. „Nu-s pacatos, ca altii" - Un fel de farisei moderni.
3. „Acuma suntem tineri; cand om fi batrani" - Ca si cand ar avea cineva in scris ca va ajunge batranetele. Focul tineretelor crede ca poate insela pe Dumnezeu, lasandu-i batranetele. Caci intrebare daca vei ajunge batranetele si, cu o asa socoteala de viata, intrebare daca o gramada de doage si cioburi se vor mai putea pocai si vor fi primite.
Cei ce amana pocainta pe la batranete sunt asemenea oamenilor care vor sa treaca un rau mare, dar stau la marginea lui, asteptand pana trece toata apa. In viclesugul acestei socoteli se prind oamenii cei mai multi.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „CUVINTE VII”,  Editura Charisma, Deva, 2006, pp  237-238.
(Sursa foto)

Citește mai mult: STIRILE NOASTRE - 02 decembrie 2019

Scris de Florina Ionescu

Categoria părinte: Noutăți

Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „INVITATII LA DREAPTA SOCOTEALA”
„Intelegand infranarea ca o conditie de sanatate a sistemului nervos, iar desfiranarea ca o povarnire spre dezechilibru, e bine sa precizam limitele biologice si psihologice ale acestei porunci a firii, evitand banuiala de neintelegere a chestiunii si, pe cat cu putinta, carteala si vijelia maniei.
Sunt oameni care ar vrea sa petreaca dupa dreapta socoteala, dar nu indrazneste nimeni ca sa le-o spuna. Chiar autorii de carti privitoare la aceasta porunca a firii dau sfaturi mai rele de cum ar da la vite. Ei nu considera omul si in natura lui morala si spirituala. De i-ar indruma macar la randuiala vitelor, ar fi cu mult mai intelepti. Medicul, care crede ca, povatuind pe oameni, n-are trebuinta de suflet si de Dumnezeu - autorul si stapanul vietii - e, pana la un loc, un bun veterinar. Dar dorm cam tot pe aceeasi dunga si oamenii ce nici nu vor sa stie de vreo socoteala, de vreo frana morala, sau de vreo pedeapsa automata si fara indurare a libertinajului lor, care-i va ajunge din urma.
Ma folosesc insa de orientarea spre psihologie si spirit a medicinii moderne, in urma careia isi da silinta sa fie mai mult o medicina preventiva. Deci n-am sa stramtorez pe nimeni spre portile Cerului, ci ajut numai lamurirea problemei si libera hotarare a oricui, spre un castig mai bun, aprofundand corespondenta mediului endocrin cu mediul moral, si reflexul lor in constiinta.
Este o corespondenta intre trup si suflet, intre calitatea trupului si caracterul sufletului; o interpatrundere ondulatorie. Presupuneti o noapte cu luna si un lac linistit, in care cineva arunca doua pietre in puncte diferite; se vad valurile apei, intretaindu-se in cercuri, si pe ele miscandu-se petece de luna. Cam asa ceva ar fi atingerea sufletului cu undele trupului, desi sufletul e de alta natura, nu mai putin deosebita de trup, decat oglindirea de luna pe valurelele apei. si totusi se rasfrang intreolalta.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „CARAREA IMPARATIEI”, EREDITATE SI SPIRIT, CAP V,  Editura Charisma, Deva, 2006, p. 242.
(Sursa foto)

Citește mai mult: STIRILE NOASTRE - 09 decembrie 2019