STIRILE NOASTRE - 16 iunie 2020
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „MARTURISIREA”
„Cand David si-a inteles greseala si urmarile ei, a spus celui ce a venit la el sau, mai bine-zis, Celui ce i l-a trimis, marturisindu-si vinovatia si zicand: «Am pacatuit inaintea Domnului». Iata smerenia imparatului. De la aceasta intelegere si recunoastere a pacatului, facuta inaintea duhovnicului, atarna si incepe indreptarea. Aceasta e marturisirea dupa voia lui Dumnezeu. Si, fiindca degraba si-a marturisit greseala, de indata i-a venit si iertarea de la Dumnezeu. Iar proorocul care-l infricosase, zise indata: «Si Domnul a ridicat (acum) pacatul de deasupra ta si tu nu vei muri». Iata cat de repede se schimba Dumnezeu cu iubire de oameni! Intelegem de aici, ca atata vreme cat tinem pacatele nemarturisite, ascunse cu voia, atata vreme atarna pedeapsa lor asupra noastra, ca o sabie care sta sa cada peste viata noastra. De indata insa ce marturisim pacatele si vinovatia, primejdia mortii o inlatura Dumnezeu de deasupra noastra.”
Sursa: Părintele Arsenie Boca - „Cararea Imparatiei”, Cap. II - Invatamintele Regilor, Editura Charisma, Deva, 2006, pp 41-42.
(Sursa foto)
STIRILE NOASTRE - 8 iunie 2020
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „UNDE MAI SUNT LIMBILE DE FOC?”
„Astazi toate neamurile aud, in limba lor, despre singurul lucru care mai poate uni laolalta: despre existenta unei „Societati" desavarsite, a Sfintei Treimi.
Deci marea societate a neamurilor e indemnata sa fie reflexul pamantesc al acestei „Societati" ceresti, singura solutie a iesirii neamurilor din babilonie.
Dar ziua Pogorarii Duhului Sfant mai insemneaza si iesirea omului din omenesc si frica, in dumnezeiesc si senin dumnezeiesc. Apostolii, desi vazusera, ba chiar si ei facusera lucruri mai presus de fire, ei, care s-au incredintat de marea realitate a invierii din morti, inca mai plateau tribut: tremurau din toate fibrele neputintei omenesti.
Duhul Sfant, prin pogorarea Sa, a sters frica din fire.
Putere de sus si limba de foc s-a dat omului.
De acum nu mai graiau din ale lor, ci din Duhul Sfant. Asa e firesc: Dumnezeu sa graiasca omului despre Sine, din om.
Dar atunci omul ia foc si lumina dumnezeiasca.
Divina prezenta stramuta omul in fericirea dupa care de altfel umbla - a supremei certitudini. Atunci nu mai e putere pe lume, de care sa se teama, desi el nu e o primejdie pentru nimeni.”
Sursa: Părintele Arsenie Boca - „Cuvinte Vii” , Editura Charisma, Deva, 2016, p. 100
(Sursa foto)
STIRILE NOASTRE - 18 mai 2020
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ CEVA DESPRE VISE”
„Visele sunt de mai multe feluri.
Sunt cateva vise pomenite in Scriptura si cu talcuirea lor.
Dintre visele noastre insa, nu luam de bune decat pe acelea care duc la pocainta. Caci daca am da importanta viselor in general, ele s-ar inmulti si ne-ar trage spre a asculta mai mult de vise decat de mintea treaza si povatuitorii randuiti. Pretuind in ascuns visele noastre, am apuca usor pe calea amagirilor si a parerii ascunse ca «am avea dar».
Sunt insa de obicei visele suparatoare, amestecate cu patimi ale firii omenesti, care mai stau dosite prin ungherele subconstientului, aceasta pivnita sau pod cu vechituri ale firii omenesti.
Mecanismul lor e urmatorul:
Apar in minte imagini ale vreunor patimi - momelele patimilor - atunci cenzura mintii, paza mintii, trezvia, de care zic Parintii, se lupta cu aceste momeli, si, ajutata si de rugaciunea neincetata, alunga aceste momeli si ele dispar din sfera luminoasa a constiintei. Disparitia lor insa nu e totala, mai ales daca au o oarecare baza in firea omeneasca. Imaginile respinse de cenzura constiintei se cufunda, asa-zicand, in subconstient, unde mai gasesc si alte imagini maturate de constiinta, si, in timpul somnului se asociaza in mod bizar si alcatuiesc un film al visului, in care, tendintele respinse de constiinta, iar acum constiinta fiind inactiva, se satisfac in fantezia visului.
Tendintele respinse se satisfac in fantezie si in timpul de veghe. (Asa se intampla ca unii iau «gandurile» - iluziile, jocul fanteziei - drept realitate si se comporta fata de ele ca fata de o realitate «adevarata»: suferind, bucurandu-se, deznadajduind, dupa caz. Asa fac copiii, dar si cei ramasi cu simtul critic la o mentalitate copilareasca.)
Visul ramane intrucatva si in starea de veghe - dupa masura memoriei sau dupa intensitatea cu care a avut loc.
Viclenia patimilor e aceea de-a te «invata la lucrul oprit», ca sa-ti inconvoaie mintea ca si in starea de veghe sa-ti «implinesti visurile».
Visele, prin urmare, sunt viata noastra fara control - stadiul nostru fara logica.
Cand insa nu avem alta dorinta si ideal mai mare decat cea dupa Dumnezeu, se face o noua ordine si in imparatia visului.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Scrieri Inedite”, Editura Charisma, Deva, 2019, pp. 244 - 245.
(Sursa foto)
STIRILE NOASTRE - 12 mai 2020
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ IISUS SI SLABANOGUL”
Unii sunt slabanogi dupa trup, altii dupa minte: nu pot intelege si nu se pot bucura de bine.
S-a dovedit aceasta in nenumarate randuri, cand Iisus facea bine omului.
Iisus a tamaduit un slabanog. Nu-i nici o mirare - Dumnezeu fiind. Ce-a facut ? - L-a iertat de pacate; de greselile savarsite impotriva vietii, impotriva firii sale, si i-a dat porunca sa fie iarasi om, rudenia lui Dumnezeu.
- De altfel pentru aceasta refacere a omului a si venit Iisus intre oameni. El ne-a spus, cu toate prilejurile, ca pacatele, greselile impotriva vietii, acestea sunt cauza pentru care omul a ajuns un mutilat al vietii acesteia.
Refacerea omului este refacerea acestei inrudiri pierdute.
E de neinteles cum nu simte omul cu sufletul ca a iesit din omenie, ci abia simte cu trupul, ca s-a departat de Dumnezeu si a ajuns o gramada de doage.
E de neinteles ca durerea trupului il face sa ceara ajutorul lui Dumnezeu, pe cand de durerea sufletului, de strambarea sau amortirea lui, nici ca se misca.
E de neinteles cum oamenii alearga dupa sanatatea trupului, dar dupa iertarea pacatelor asa de putini. Aceasta din urma face inteleasa pe cea dintai.
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 105 - 106.
(Sursa foto)
STIRILE NOASTRE - 4 mai 2020
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ MIRONOSITELE”
Acestea sunt mironositele (purtatoarele de mir) care au ridicat, primele, steagul crestinismului, vestind Invierea Domnului.
Ele iubeau pe Iisus, fiindca El le-a ridicat la noua conceptie despre viata. Aceasta le-a adus pe urmele Lui. Iar El le-a facut primele vestitoare ale invierii.
Faptul Invierii Domnului a frant toata protivnicia, a inlaturat toata ingrozirea din calea lor.
- Ce-au cunoscut ele in Iisus ?
- Iubirea divina care le-a purificat viata, le-a innoit sufletul, le-a transfigurat existenta. O iubire care strabate in adancuri, care rascoleste toata fiinta, care creeaza din nou.
Aceasta iubire a crescut si in sufletul lor.
Aceasta iubire le-a facut, din femei slabe, fricoase, mai tari decat toate protivniciile lumii, le-a facut mai tari ca moartea, de care nu se mai temeau.
La aceste insusiri duce Iisus pe oricine care se intalneste cu EL. Aceste insusiri sunt cele ce fac pe omul nou, renascut din Dumnezeu, un vestitor al invierii.
Femeile mironosite au fost invrednicite de Dumnezeu sa fie primele vestitoare ale Invierii lui Iisus, ale nasterii din nou a omului; - si au corespuns.
Marturie mai stau de-a lungul veacurilor si toate sfintele fecioare, care si-au inchinat viata lui Iisus; stau marturie toate mucenitele, care L-au marturisit prin suferinta si moarte - si prin ce putere, ar fi trecut toate acestea, daca nu prin iubirea ce-o aveau de Iisus. Aceasta-ti da bucuria care intrece frica pe care-o are firea de chinuri.
Stau marturie a Invierii toate mamele crestine, care au adus copiii lor, ce s-au facut stalpi ai Bisericii lui Hristos, mucenici ai crestinatatii, suflete de eroi si sfinti.
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 88 - 89.
(Sursa foto)