STIRILE NOASTRE - 1 aprilie 2019
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „MARIA EGIPTEANCA”
Deci e cu putinta corectarea unei vieti gresite.
Varsta nepriceperii pune pacatul ca sens al vietii sale.
Dumnezeu te aduce la cale, la sens.
Este o cumpana de ispasire a relelor: 17 ani de pofte pacatoase, cautate cu nesat, aduc - pentru cine vrea sa se mantuiasca - 17 ani de lupte chinuitoare cu stavilirea lor.
Sfant sa fii - si inca dintre cei intocmai cu Apostolii - si nu pleci din lumea aceasta fara sa te spovedesti curat, si nu pleci fara sfintele Taine.
Iata o femeie, care a smerit pe Avva Zosima.
Si iata un model de incurajare pentru orice inima zdrobita de pacat sau cu carma vietii rupta si fara Sensul vietii.
Lipeste-te de Dumnezeu, de Maica Preacurata si viata ta se va umple de sens.
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p.76
(Sursa foto)
STIRILE NOASTRE - 17 februarie 2020
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „FIUL RISIPITOR ”
„Deci cauza desfigurarii omului sta in cautarea gresita a fericirii sale in lucrurile acestei lumi. Faptura omului, ca fiu al lui Dumnezeu, are ceva din infinitatea Tatalui sau, care nu se satura, nu numai cu roscovele porcilor, dar nici cu nimic altceva, decat cu desavarsirea lui Dumnezeu. E atat de mare sufletul omului - dupa obarsia sa -, cat numai Dumnezeu il poate umple.
Cu orice altceva de-ai incerca sa-ti saturi sufletul, nu faci altceva decat sa ti-l ingustezi pe masura dorintei urmarite: asta-i desfigurarea lui! Cu alte cuvinte renunti la inrudirea ta cu Dumnezeul nemarginirii si te lipesti de ceea ce multi Parinti ai Bisericii o izbesc cu o vorba aspra: «Curva lume».
Sa fii in lume, dar totdeauna mai presus de lume.
Nu ingusta rostul vietii numai la idealuri pamantesti!
Implineste-le si pe-acelea, dar totdeauna fii mai presus de ele!
Din cauza nestatorniciei lor, a conflictelor cu rautatea si infirmitatea lumii, trebuie sa-ti asiguri viata in Dumnezeu, care nu te minte, cum te minte mai sus pomenita lume.
Iata ce insemneaza sa-ti «vii intru sine»: momentul cel mai de pret din viata ta pamanteana, adica sa te regasesti in adevarata ta fire si apoi sa te «scoli» din rosturi marunte si sa te intorci Acasa, in «bratele parintesti» ale lui Dumnezeu, Tatal tau si Tatal nostru, care-ti va gati tie o «cina de taina».
Nu-i mirare ca, fara gasirea acestui rost al vietii, altul nu-i gasesti, - si fara rost nu te poti suferi.
Gasit-ai comoara aceasta in tarina vietii tale?
Daca da, ai gasit imparatia lui Dumnezeu; iar semn c-ai gasit-o e bucuria nestavilita, care te face sa spargi deznadejdea oricarui deceptionat al lumii, sa-i aprinzi si lui un ideal in inima, si sa-l duci: in inima ta, Cerului, bucurie mare!”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „CUVINTE VII”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 32-33.
(Sursa foto)
STIRILE NOASTRE - 15 ianuarie 2021
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „VIETI NARUITE SI SFINTI”
„Limitele omului sunt limitele sfinteniei sale.
Iar Sfant e numai Dumnezeu. Focul si lumina nu sunt in natura fierului, dar uneori sunt nedespartit unite. De altfel singurul leac al vietii, care s-o scape de naruire, numai sfintenia ramane. Sfintenia e refacere si efectiva si preventiva. Datori de-a-o castiga sunt toti oamenii care vor sa se mantuiasca.
Sfintenia tare seamana a sanatate originara, a stralucire lina a spiritului. Unde sunt acestea si Dumnezeu se odihneste, unde lipsesc si Iisus isi pierde rabdarea.
Iisus a tamaduit epilepticul prin atotputernicia Sa asupra fapturii. Dar ceea ce vrea Iisus e sa nazuiasca omul a trai in modul credintei si al sfinteniei, care previn viata sa nu ajunga o ruina.
Putregaiul nu exista prin sine: e o negatie intamplata in ceva sanatos. Boala nu exista prin sine insasi, exista numai bolnavi. Daca oamenii ar urmari din neam in neam sfintenia vietii, negativele acestea ar putea sa dispara ca accidente ale vietii. Dar cel mai greu lucru cu putinta e sa indupleci omul sa urmareasca statornic realizarea sfinteniei. E de neinteles faptul ca vede omul cate napaste indura fara rezemarea vietii sale in Dumnezeu si totusi nu se reazema pe El.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 193-194
(Foto: Iisus Hristos Pantocrator)
STIRILE NOASTRE - 06 iulie 2020
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ASCEZA... RATIUNII...”
Din pricina ca Iisus nu poate fi inteles prin categoriile ratiunii, prin felul de a fi al lumii, ci numai prin Revelatie - iar omul anevoie se ridica la inaltimea Revelatiei - faptul acesta il sileste pe om sa-si vada cu ochii toata mizeria intreprinderii sale in cunoasterea lui Dumnezeu. Neputinta cuprinderii lui Dumnezeu il constrange pe om sa-si vada marginile, caducitatea, neajunsul cunoasterii, tragedia ratiunii. Ratiunea trebuie sa admita credinta, aceasta asceza a ratiunii.
De aci, fata de Iisus, care se impune, rezulta numai doua atitudini: sau e refuzat si osandit la moarte, ca o absurditate in lume, ca pe unul ce ameninta lumea cu sfarsitul, sau e primit ca un sfarsit al lumii, ca o cruce a
ratiunii, o smerenie a ei. Sau picatura de apa va nega oceanul fiindca... nu-l poate cuprinde si ca urmare il va tagadui ca obarsie a sa, sau picatura de apa nu va nega oceanul, desi nu-l poate cuprinde, ci isi va recunoaste obarsia sa in el. Este prin urmare si o rastignire a mintii.
Luarea crucii lui Hristos e totuna cu smerenia, iar smerenia e recunoasterea masurii de om si primirea misterului ce ne depaseste, ca
mister.
Daca cunoasterea, superioritatea subiectului fata de «obiect» e tot sufletul nostru, atunci fata de Iisus suntem in situatia sa ne pierdem sufletul, fiindca Iisus se impune, dar nu ca «obiect». Iisus ne impune un alt mod de-a-L cunoaste; si ne povatuieste simplu, divin de simplu: sa ne pierdem sufletul pentru El, caci numai asa-L vom castiga. Numai asa va invia sufletul nostru. Cu alte cuvinte, in fata lui Iisus, sa nu ne mai tinem de zidul chinezesc al marginirii noastre, decat ca de un puternic motiv de smerenie. Altfel nu se largeste fiinta noastra; altfel nu pierdem lumea, preferand pe Iisus.
Cine va face asa va fi marturisit de Iisus inaintea Tatalui, ca unul ce a infruntat pe pamant riscul marturisirii lui Dumnezeu. Cine rastigneste in sine cunoasterea lumii (care nici pentru lumea aceasta nu e toata buna), preferand cunoasterea care era in Iisus, «in care sunt ascunse toate comorile cunostintei si ale intelepciunii» (Coloseni 2,3), acela pune viu fiinta sa in fata lui Dumnezeu.
Abia aceasta e «cunoasterea Adevarului», «care ne va face liberi !»
Sursa: Părintele Arsenie Boca - „CUVINTE VII”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp 145-146. (Sursa foto)
STIRILE NOASTRE - 9 aprilie 2021
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ULTIMUL MOTIV”
„Se intrevede ca se vor lichida toate motivele de razboi intre oameni: motive economice, nationale, rasiale etc.
Va mai ramane totusi unul: motivul lui Dumnezeu.
Iisus a azvarlit pe pamant focul acestei revolutii: parjolul dragostei de Dumnezeu, care aprinde impotriva-i vapaia de ura impotriva lui Dumnezeu. Iisus a venit sa arunce sabie intre virtute si pacat.
Iata oamenii invrajbindu-se de moarte pe motivul lui Iisus.
Nu va fi casa fara galceava din cauza lui Iisus.
Ultimul ideal, capabil de unificarea oamenilor, va dovedi pe oameni incapabili de el. Cu cat oamenii isi vor pogori destinul lor din Cer, in pamant, cu atat mai mult se va cutremura pamantul sub ei: fiindca nu este pace decat de la pacea cu Dumnezeu. Un destin rasturnat antreneaza in rasturnare, antreneaza in revolutie totala, totul.
Asa se face ca cei ai lui Dumnezeu, «cunoscand spiritul vremii», cunoscand inclinarea omului spre Dumnezeu, au pacea Lui; pe cand ceilalti, ignorand Sensul existentei, iubind fata exterioara a lumii, se gasesc in afara de Sens, munciti launtric de parasul constiintei care, si fara credinta lor, ii va aduce la judecata lui Dumnezeu.
Iar Judecatorul va da dreptate parasului «constiinta», fiindca acestia nu s-au impacat cu ea, pe cand mergeau alaturi stadia vietii acesteia.
Iisus destainuie si aceasta: ca li s-a prevazut o temnita care sa samene cu ei, cu existenta lor negativa. Acolo nu exista Dumnezeu, decat ca un cosmar, ca un chin absolut.
Iata dreptatea care atarna peste ucigasii dreptilor.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 188
(Sursa Foto)