STIRILE NOASTRE - 14 iunie 2018
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ROSTUL INCERCARILOR”
„Darurile cu care inzestreaza Dumnezeu pe oameni, - pe crestini la Botez sunt lumina a cunostintei de Dumnezeu, lumina intelegerii lumii si lumina dumnezeiasca, in cei desavarsiti.
Darurile sadite in om asteapta vreme cu prilej, asteapta imprejurari de tot felul, ca sa se arate cele ascunse in firea omului, fie bune, fie rele, precum si lupta dintre ele.
Toate intamplarile si imprejurarile prin care trecem intr-o viata - multe, de nu seamana o zi cu alta printre alte rosturi au si pe acesta: sa vadeasca, sa scoata la iveala cele sadite in ascunsul omului. si fiindca in om sunt doua inclinari: una catre Dumnezeu si alta catre sine impotriva lui Dumnezeu, incercarile si ispitele pun omul fie intr-o valoare, fie intr-o negatie.
Cuvantul: «Ca sa se arate gandurile ascunse ale inimii» se afla in Noul Testament spus prima data de dreptul Simion, Preasfintei Fecioare, cand a adus pe Iisus prima data in Templu. «Iata Acesta este pus spre caderea si ridicarea multora in Israil si spre semnul caruia se va grai impotriva. Iar prin sufletul tau va trece sabie - ca sa se dea pe fata gandul a multor inimi.» (Luca 2,34-35)”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „ Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 168
(Sursa foto)
STIRILE NOASTRE - 21 iunie 2018
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „IISUS SI SLABANOGUL”
„Iisus le avea pe amandoua: si puterea de-a ierta pacatele si puterea de-a tamadui firea de neputinte. Facea ochi unde nu erau din nastere, indrepta garbovi, invia nervii omorati de pacate, invia mortii omorati de moarte.
Noua, preotilor, inca ne-a dat Iisus jumatate din darul Sau: darul de-a ierta pacatele omului in numele Sau. A doua jumatate, a tamaduirii organice, nu ne-a mai dat-o, fiindca si asa toti oamenii asteptam sa fim transformati, din oameni pamantesti, in oameni duhovnicesti, in oameni nemuritori, in oameni ceresti.
A facut Iisus minuni - si oamenii cred ca cele mai mari sunt cele care privesc sanatatea trupului - dar marea minune a invierii din morti, e ceea ce marturisim cand zicem: «astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa vie. Amin».
Abia atuncea va scapa firea omului de slabanogie.
Pana atunci are putinta de-a scapa de pacate. - si aceasta e o minune mai mare decat a tamadui un stomac, o mana uscata, sau repararea unui ochi. Sunt lucruri grele si acestea, dar n-au nimic religios in ele. Le fac si medicii.
Omul le cere lui Dumnezeu; cere minuni.
In definitiv ce cere omul ?
Cere sfintenia pe care a pierdut-o.
Acesta-i singurul lucru pe care-l cere si Dumnezeu din partea omului. Iar sfintenia vietii o pot avea si oamenii cu un trup neputincios.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „ Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 106
(Sursa foto)
STIRILE NOASTRE - 06 iulie 2018
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „BOGATUL ŞI SĂRACUL”
„Nu-i destul sa faci fapte bune: trebuie sa te faci tu insuti bun. Numai fapta buna, savarsita adesea, te imbunatateste. Faptele bune. pe langa rostul real ce-1 au de-a ajuta pe Lazarii lumii, mai au si rostul ca sa-ti faca tie bunatatea, milostivirea, iubirea: a doua natura. si isi implinesc rostul acesta, al doilea, cu atat mai degraba, cu cat nu se urmareste acesta. E bine a face binele ca pe-un lucru de la sine inteles, simplu si firesc, cum rasare soarele.
Cu o ceapa zvarlita dupa un sarac, n-ai facut bunatatea a doua ta natura. Dar nu e vorba de a doua natura, e vorba de revenirea la natura noastra primara, natura noastra de obarsie, la care ne readuce Iisus.
Dumnezeu a facut totul din partea Sa. Mai urmeaza partea din partea noastra.
Deciziile acestea sau nepasarea de ele, hotarasc simplu si decisiv de vesnicia noastra.
Mai hotarator nu se poate vorbi !”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „ Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 157
(Sursa foto)
STIRILE NOASTRE - 12 iulie 2018
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ CA DE LA SINE INTELES”
„Asa vrea Iisus sa ne insusim implinirea poruncilor.
Precum nu multumesti slujitorului tau fiindca te serveste, iar acela n-are nici un motiv sa se supere, tot asa si noi, fata de Dumnezeu, nu vom putea avea pretentia ca Dumnezeu sa ne multumeasca pentru ca I-am implinit poruncile. E drept ca El nu lasa nerasplatit nici macar un pahar de apa, dat cu dragoste vreunui insetat, in numele Lui, decum lucruri mai de seama.
Iisus nu admite nici lauda de la altii, nici lauda de sine. A fost laudat si Iisus de cateva ori, dar de fiecare data a ferit laudele de la Sine. Iisus insa s-a bucurat de cate unii oameni.
Recunostinta era cea mai buna incurajare, - si Iisus o avea, desi in folosul omului era intoarsa.
Lauda de sine si lauda de la altii e slava desarta si ia faptei meritul de-a mai fi rasplatita de Dumnezeu. Iubitorii de slava desarta isi iau plata de la oameni, aici. Cei ce vor lua plata de la Dumnezeu, lucreaza pentru oameni ca pentru Dumnezeu, iar de la ei nu le trebuie plata desarta, sau daca aceia totusi le-o dau, ei o intorc lui Dumnezeu.
Iisus vrea ca fapta buna sa izvorasca natural dintr-o natura buna, intr-un chip dezinteresat, cum creste bobul de grau si cum izvoraste apa din stanci, fara sa se preocupe de bunatatea lor. Fapta buna e buna numai daca e acoperita de smerenie. (Nu de fatarnicia smereniei sau de interes acoperit.) Smerenia e ca dragostea: nu cauta ale sale.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „ Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 310
(Sursa foto)
STIRILE NOASTRE - 20 iulie 2018
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ ASCEZA... RAŢIUNII...”
„Luarea crucii lui Hristos e totuna cu smerenia, iar smerenia e recunoasterea masurii de om si primirea misterului ce ne depaseste, ca mister.
Daca cunoasterea, superioritatea subiectului fata de «obiect» e tot sufletul nostru, atunci fata de Iisus suntem in situatia sa ne pierdem sufletul, fiindca Iisus se impune, dar nu ca «obiect», Iisus ne impune un alt mod de a-L cunoaste; si ne povatuieste simplu, divin de simplu: sa ne pierdem sufletul pentru El, caci numai asa-L vom castiga. Numai asa va invia sufletul nostru. Cu alte cuvinte, in fata lui Iisus, sa nu ne mai tinem de zidul chinezesc al marginirii noastre, decat ca de un puternic motiv de smerenie. Altfel nu se largeste fiinta noastra; altfel nu pierdem lumea, preferand pe Iisus.
Cine va face asa va fi marturisit de Iisus inaintea Tatalui, ca unul ce a infruntat pe pamant riscul marturisirii lui Dumnezeu. Cine rastigneste in sine cunoasterea lumii (care nici pentru lumea aceasta nu e toata buna), preferand cunoasterea care era in Iisus, «in care sunt ascunse toate comorile cunostintei si ale intelepciunii» (Coloseni 2,3), acela pune viu fiinta sa in fata lui Dumnezeu.
Abia aceasta e «cunoasterea Adevarului, care ne va face liberi» !"
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „ Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp 145-146
(Sursa foto)