mantuitorul sinai dxnCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din  „RAZBOIUL NEVAZUT”
„Totusi spre folosul vietii duhovnicesti esti de mare castig ascultand pe oricine; caci ascultarea e randuita impotriva patimilor mintii: mandria, parerea si slava desarta, si cine are de gand sa scape de acestea nu sta sa cumpaneasca sfintenia mai marelui. Ascultarea desavarsita e vestita «taiere a voii» care, de multe ori, e tot una cu taierea capului. Ascultatorul desavarsit nu mai are razboi cu necazurile ce vin de pe urma iubirii de sine si nici lupte cu grija vietii care l-a scos din Rai. Ascultarea e lepadarea de sine, luarea crucii in fiecare zi si urmarea Mantuitorului. Ea ne invata smerenia, care ucide toate patimile si linisteste sufletul. Ea stinge orice framantare si opreste orice initiativa, deci toata energia, cu vremea, trebuie sa se converteasca in virtuti duhovnicesti. Ascultarea aceasta stinge personalitatea de pe planul lumii si, daca e ceva de capul ascultatorului, toata inzestrarea lui se preschimba in sfintenie, pe care, de multe ori, se poate intampla sa n-o stie nimeni fara numai Dumnezeu. Asa creste ascultatorul o personalitate a spiritului, cand izbuteste sa treaca peste gramada sa de oase ca si cum ar trece altul.
In fiecare om este inchisa o masura a lui, dupa cum ne asigura si Sfantul Pavel; peste aceasta sa nu treaca nimeni, dar nici sa nu se leneveasca nimeni a o ajunge. Aratarea si implinirea in firea noastra a tuturor darurilor nasterii noastre de sus, din Duhul Sfant, e ceea ce numim desavarsirea, cea la masura fiecarui ins. Fiecare e inzestrat si trimis sa implineasca un rost al lui Dumnezeu intre oameni. Dezvelirea si intelegerea acestui rost sau destin ascuns in noi in fiecare, dupa atotstiinta de mai inainte a lui Dumnezeu, nu poate fi dezgropat fara cunostinta si luarea aminte a unui duhovnic iscusit, care are grija si mestesugul sa inlature toata piedica si nepriceperea, ca sa poata avea loc de ele voia cea buna a lui Dumnezeu, care era ascunsa in tine. Duhovnicul, sau staretul, ajuta si dezvaluie toate intentiile lui Dumnezeu din fiii Sai, daruite lor dupa masura credintei, ce vor avea s-o aiba.
De aceea toti nevoitorii trebuie sa-si gaseasca duhovnic, deoarece in cele duhovnicesti, tot ce nu e din povatuire oranduita si sub ocrotirea smereniei duce la inselare si la mai mare ratacire, decat insasi patimile”.

Sursa: Parintele Arsenie Boca  „Cararea Imparatiei”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp.198-199
(Sursa Foto)

PantocratorCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din  „LUPTA DUPA LEGE”
„Gandurile celui rau, nalucirile lui, idolii (ideile fixe ale lui), momelile sale, acestia sunt pruncii vavilonesti sau «puii de drac», dupa cum ii numeste Sfantul Maxim. Iar piatra este Hristos sau credinta in El, temelia cetatii sufletului, piatra cea din capul unghiului, pe care zidarii vremii de atunci nu au bagat-o in seama (Matei 22,42). Or, intru nimeni altul nu este mantuire, caci nu este sub cer nici un alt nume dat noua oamenilor, intru care sa ne mantuim (Fapte 4, 11-12). De piatra aceasta trebuie sa lovim pruncii vavilonesti. Caci cine va cadea pe piatra aceasta se va sfarama, iar pe cine va cadea ea, il va spulbera (Matei 21, 44). De aceea Sfantul Ioan Scararul zice: «Ca numele lui Iisus Hristos, arma mai tare, in cer si pe pamant nu este». Cerul este mintea si pamantul este inima in care trebuie sa se depene rugaciunea neincetata a preasfantului nume: «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul», intorcandu-se ca o arma mereu intinsa asupra vrajmasului.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca  „Cararea Imparatiei”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp.176
(Sursa Foto)

fiul risipitorCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „FIUL RISIPITOR”
„Sa fii in lume, dar totdeauna mai presus de lume.
Nu-ti ingusta rostul vietii numai la idealuri pamantesti!

Implineste-le si pe-acelea, dar totdeauna fii mai presus de ele!
Din cauza nestatorniciei lor, a conflictelor cu rautatea si infirmitatea lumii, trebuie sa-ti asiguri viata in Dumnezeu, care nu te minte, cum te minte mai sus pomenita lume.
Iata ce insemneaza sa-ti «vii intru sine»: momentul cel mai de pret din viata ta pamanteana, adica sa te regasesti in adevarata ta fire si apoi sa te «scoli» din rosturi marunte si sa te intorci  Acasa, in «bratele parintesti» ale lui Dumnezeu, Tatal tau si Tatal nostru, care-ti va gati tie o «cina de taina».
Nu-i mirare ca, fara gasirea acestui rost al vietii, altul nu-i gasesti, - si fara rost nu te poti suferi.
Gasit-ai comoara aceasta in tarina vietii tale?
Daca da, ai gasit Imparatia lui Dumnezeu; iar semn c-ai gasit-o e bucuria nestavilita, care te face sa spargi deznadejdea oricarui deceptionat al lumii, sa-i aprinzi si lui un ideal in inima, si sa-l duci: in inima ta, Cerului, bucurie mare!”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 33
(Sursa Foto)

f1c60 456Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „LUMINA DE PE MUNTE”
Iata ce ne invata Iisus: mai intai insusi a postit. Nu i-a trebuit, dar va zice candva: „Pilda de viata v-am dat voua !" Deci noua ne trebuie post, pentru infranarea patimilor, pentru subtierea mintii, pentru sporirea in noi a Duhului Sfant, care ne descopera caile mantuirii. Postul ne ajuta sa intelegem rosturile mai mari ale lui Dumnezeu cu omul. El e un toiag de drum prin viata aceasta cu trup pieritor spre veacul viitor, in care trebuie sa ne deprindem de-aici.
Dar sa nu tinem postul intr-un inteles ingust. Caci sunt unii care cred ca a nu manca carne, si cele asemenea, ar fi tocmai de ajuns ca sa se cheme ca ai postit. Nu mananci carne de porc, dar carne de om mananci: clevetind, muscand cu gura, osandind cu vorba si ucigand cu gandul. Postul nu e, mai ales in crestinism, numai un regim al stomacului. Avea si sf. Pavel de acestia, ingusti cu socoteala, carora trebuia sa le spuna ca: „nu stomacul sau mancarea ne va pune pe noi inaintea lui Dumnezeu". A face din post numai o chestiune de stomac insemneaza a ingusta rostul cu care a postit Iisus; - ceea ce ar fi o ocara.
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 42-43
(Sursa Foto)

ananias2 up2Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „TAMADUIREA SI IERTAREA”
Iertarea pacatelor nu inseamna ca le spovedesti mereu si le iei de la capat - ca iarasi le vei spovedi. Crestinismul mai e si chestiune de refacere a vointei. Ne trebuie bunavointa voastra - ca s-o facem vointa; tarie de caracter si simtire de obraz.
Oamenii umbla dupa facatori de minuni - fie ei si vrajitori. Dar va spun ca minunea cea mai mare e innoirea vietii tale pe temelia ei Iisus Hristos; e increstinarea vointei tale: asta-i minunea cea mai mare, care ne sta cu adevarat la indemana si ni s-a dat noua porunca: «inviati pe cei morti!» Dupa invierea ta tanjeste Iisus. Ce insemneaza aceasta n-ar putea sa ti-o spuna mai bine decat insisi cei ce au inviat din moarte sigura, ca dintr-un vis urat.
Deci de unde incepe slabanogirea ? - De la socoteala trufasa a mintii. I se pare ei ca e mai bine sa nu se conduca dupa poruncile lui Dumnezeu, ci dupa capul ei, mai bine zis dupa pacat. Iar pacatul da cu omul drept in plata pacatului cum ai da cu oistea-n gard.
Tot minte slaba dovedesc si aceia ce nu vor sa vie la stergerea pacatelor; aceia n-au ce astepta tamaduirea bolilor. Ajuta doctorii, dar mintii ii ajuta Dumnezeu. Daca oamenii si-ar potrivi purtarile dupa poruncile lui Dumnezeu, care sunt poruncile firii, si n-ar face din legi faradelegi, ar ocoli, ar preveni toate pacostele necazurilor; dar asa, drept in ele-si sparg capul; - si apoi umbla plangand...
Lasa-te frate condus de un sfat dumnezeiesc, ca de nu, capul care n-asculta odata se sparge si n-are cine-l lega.
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 57
(Sursa Foto)

Căutare site

Noutăți Magazin

Abonare Buletin Informativ

Parteneri

BannerFamOrtodoxa

Banner milo 2

 

 

Acest site foloseste cookies pentru cea mai buna experienta de navigare pe site-ul nostru. Daca continuati navigarea inseamna ca sunteti de acord cu aceste conditii.